Tag Archives spectacole


Angela Gheorghiu, aniversata de Opera Regala din Londra


Angela Gheorghiu va fi aniversată de faimoasa Operă Regală din Londra, deoarece se împlinesc 30 de ani de la debutul cunoscutei soprane lirice, iar acesta este un motiv pentru prestigioasa instituție unde artista a cunoscut afirmarea internațională de a o sărbători cu mare fast, scrie Money.ro.

Angela Gheorghiu este invitată să susțină nu mai puțin de cinci spectacole consecutive cu ”Tosca”, o producție create special pentru ea. Toate spectacole (8, 11, 15, 19 şi 22 februarie 2022) fiind sold-out la scurt timp de la punerea în vânzare a biletelor.

În trei decenii cu opera londoneză, soprana (56 de ani) a susținut peste 150 de spectacole, multe realizate pentru ea.

Prezență constantă în prestigioase săli de operă din lumea întreagă, amintim Royal Opera House din Londra, Metropolitan Opera din New York Scala din Milano, Viena Staatsoper sau Teatrul Bolșoi din Moscova, artista îl va avea alături la aniversare pe tenorul român Ștefan Pop. Angela Gheorghiu a debutat la Royal Opera House Covent Garden în 1992, cu două roluri – Mimì („La bohème”) şi Zerlina („Don Giovanni”). Succesul de la debut a transformat-o într-o prezenţă constantă pe această scenă, cu peste 150 de spectacole, performanţă atinsă de foarte puţini solişti de operă în istorie şi un record în rândul artiştilor lirici de top ai ultimelor trei decenii.

Elevă a Miei Marbu, Angela Gheorghiu a participat la spectacolul care a marcat Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a, Prom at the Palace (iunie 2012). Este singurul artist liric din generaţia sa căreia i-a fost acordată onoarea de a avea un concert exclusiv pe scena Royal Opera House – Angela Gheorghiu: Live from Covent Garden – concert difuzat de BBC şi înregistrat pe CD şi DVD. A cântat pentru Alteța Sa Prințul Charles în diferite ocazii. În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel.


Festivalul ”George Enescu”, spectacole dedicate marelui muzician, programate in Bucuresti si in tara


Ediţia a 25-a a Festivalului Internaţional „George Enescu” începe sâmbătă la Sala Palatului din Bucureşti, pe lângă marile orchestre străine care vin în Capitală fiind anunţaţi şi foarte mulţi artişti români, iar spectacole dedicate marelui muzician au fost programate în mai multe oraşe din ţară.

Orchestra Filarmonicii ”George Enescu” sub bagheta dirijorului Paavo Jarvi şi cu Sarah Nemţanu – prim violonist al orchestrei va interpreta, în cadrul Galei de Deschidere, Rapsodia nr. 2 de George Enescu. Programul galei de deschidere continuă cu Concertul în Re minor pentru vioară şi orchestră op. 47, de Jean Sibelius – solistă Hilary Hahn, violonista deţinătoare a nu mai puţin de trei premii Grammy, recunoscută pentru virtuozitatea şi interpretările exuberante. Simfonia nr. 2 în Mi Minor op. 27, de Serghei Rahmaninov, va încheia prima seară a festivalului.

În premieră, în programul festivalului vor fi interpretate mai multe lucrări de George Enescu: două lucrări în concertul din 12 septembrie, susţinute de pianistul Cyprien Katsaris & violoncelistul Manuel Fischer-Dieskau; Oratoriul Strigoii în interpretarea Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Gabriel Bebeşelea, pe 23 septembrie, la Ateneul Român; Fantezia pentru pian şi orchestră în interpretarea Orchestrei de Stat din Atena, sub bagheta dirijorului Stefanos Tsialis, alături de pianista Saskia Giorgini, câştigătoare a Concursului Mozart din Salzburg în 2016.

Tot în premieră, melomanii vor asculta şi Sonata nr. 3 în la minor pentru pian şi vioară op. 25 „în caracter popular românesc” într-un aranjament pentru orchestră de Frederic Chaslin sau interpretări diferite ale unor lucrări precum: Capriciul Român pentru vioară şi orchestră în interpretarea lui Dmitry Sitkovetsky, cu Orchestra Filarmonică Regală din Londra, dirijată de Vasily Petrenko, precum şi concertul ansamblului francez Les Dissonances, cu David Grimal director artistic şi solist. În acelaşi cadru, Octuorul va fi interpretat în variantă originală în cadrul Proiectului ‘Enescu’ din 25 septembrie, în timp ce aranjamentul pentru orchestră de coarde va fi interpretat de Orchestra de Cameră din Lausanne, dirijată de Joshua Weilerstein.

În Seria Enescu şi contemporanii, concertele şi recitalurile organizate sub forma unor matinee muzicale de weekend, sâmbăta şi duminica, de la ora 10,30, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României, vor fi susţinute de formaţii camerale prestigioase – între care Cvartetul Danel, Cvartetul Fine Arts sau Clara Haskil Trio – şi muzicieni precum violonceliştii Manuel Fischer-Dieskau şi Norbert Anger sau pianista Sina Kloke, care vor evolua în recital.

Directorul executiv al Festivalului „George Enescu”, Mihai Constantinescu, a evidenţiat vineri, într-o conferinţă de presă, că toate momentele propuse publicului la această ediţie sunt foarte frumoase, foarte interesante şi cuprind tot ce trebuie să cuprindă un festival de această talie.

„Sunt concertele marilor orchestre care ne vizitează în acest an, începând de la cele şase orchestre britanice, două germane, două franceze, două olandeze, două italiene, alte orchestre care vin pentru prima dată în festival – cea din Croaţia, cea din Grecia. Sunt artişti care au şi fost până acum în ultimele ediţii ale festivalului (…), sunt şi nume noi care apar în programul nostru. Şi acestea sunt nume foarte importante. Pe lângă toate numele internaţionale pe care le puteţi vedea în programul nostru, veţi vedea şi foarte mulţi artişti români. Sunt ‘creme de la creme’, dacă pot să spun aşa, sunt cele mai bune orchestre din ţară, nu numai din Bucureşti, nu numai Filarmonica şi Radioul, cu care ne-am obişnuit în ultimii ani”, a declarat Mihai Constantinescu.

Astfel, participă şi orchestrele din Timişoara, Iaşi, Cluj, Bacău, Sibiu, vor avea loc concerte şi în ţară, la Satu Mare, la Braşov, la Piteşti. El a precizat că partea negativă a ediţiei din acest an a Festivalului „George Enescu” o reprezintă anularea seriei de concerte de noapte, din motive sanitare cauzate de pandemie.

Pe lângă Orchestra Filarmonicii ‘George Enescu’, alte mari orchestre vor susţine concertele programate în festival: Orchestra şi Corul Teatrului Mariinsky, cu Valery Gergiev dirijor; London Symphony Orchestra, Royal Philharmonic, London Philharmonic Orchestra, Academy of St. Martin in the Fields, Philharmonia London, Simfonia of London, London Mozart Players; Orchestra Israel Philharmonic va concerta sub bagheta noului său dirijor, Lahav Shani; Orchestra Naţională a Franţei, dirijată de noul ei director, Cristian Măcelaru; Filarmonica din München cu Valery Gergiev, dirijor; Orchestra Del Teatro Alla Scala din Milano, cu un program special şi cu un dirijor care vine pentru prima dată în România, Andrés Orozco-Estrada; Orchestra Les Dissonances, cu David Grimal, dirijor şi solist; Royal Concertgebouw Orchestra, cu dirijori diferiţi pentru cele două concerte susţinute – Daniel Harding şi Alan Gilbert.

Artişti de talie mondială vor urca pe scena Festivalului Internaţional ‘George Enescu’. Printre aceştia, solişti cunoscuţi precum Maxim Vengerov, Patricia Kopatchinskaja; violoncelista americană Alisa Weilerstein, care vine pentru prima dată în România, împreună cu orchestra sa de cameră The Trondheim Soloists; Fraţii Renaud Capuçon (vioară) şi Gautier Capuçon (violoncel); violoniştii Leonidas Kavakos, Dmitry Sitkovetsky; contratenorul Philippe Jaroussky; mezzo-soprana Joyce DiDonato şi soprana Sonya Yoncheva. Şi la pian sunt anunţaţi artişti de prestigiu, care au mai onorat cu prezenţa lor Festivalul Internaţional George Enescu: Martha Argerich, Jean Yves Thibaudet, Yuja Wang, Khatia Buniatishvili, Maria Joao Pires, Kirill Gerstein.

Accesul în spaţiile concertistice se va face cu respectarea regulilor sanitare în marja a 100% din capacitatea sălii la Ateneu şi la Sala Auditorium, 70% – la Sala Palatului şi la Sala Radio.

Ediţia din 2021 a Festivalului este jubiliară, fiind a 25-a de la înfiinţare, în 1958, şi celebrând 140 de ani de la naşterea marelui compozitor.

Festivalul Internaţional ‘George Enescu’ 2021 este programat să aibă loc între 28 august şi 26 septembrie.


Royal Albert Hall din Londra se va redeschide la capacitate maxima in iulie


Renumita sală de spectacole Royal Albert Hall din Londra se va redeschide pe 29 mai cu o serie de show-uri organizate la capacitate limitată, înainte de a găzdui un concert la capacitate întreagă pe 6 iulie, ce va fi susţinut de cântăreţul James Blunt.

Sala londoneză nu a mai fost utilizată la capacitatea ei maximă, de4 anul trecut, din 17 marti, evenimentele create pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la inaugurarea sălii fiind amânate din cauza pandemiei de coronavirus.

„Suntem atât de încântaţi să ne întoarcem la ceea ce ştim noi să facem cel mai bine”, a declarat Craig Hassal, directorul executiv de la Royal Albert Hall.

Un concert familial susţinut de trupa sălii londoneze va fi primul show care va deschide această serie de spectacole, pe 29 mai. Apoi, Royal Choral Society va susţine un concert, „Messiah”, de Handel, cu respectarea normelor de distanţare socială, în ziua următoare.

Corul menţionat a interpretat acest oratoriu în fiecare an la Royal Albert Hall începând din 1876, cu excepţia perioadei celui de-Al Doilea Război Mondial şi a anului 2020.

Concertul care va celebra cea de-a 150-a aniversare a sălii londoneze va avea loc pe 19 iulie şi va include noi lucrări semnate de David Arnold, compozitorul coloanelor sonore ale filmelor din francizele „James Bond” şi „Sherlock Holmes”. Planurile iniţiale prevedeau susţinerea acestui concert în data de 29 martie, ziua în care se împlineau exact 150 de ani de la inaugurarea sălii Royal Albert Hall.

Pandemia de COVID-19 a afectat grav Royal Albert Hall în 2020, care a raportat pierderi financiare de 18 milioane de lire sterline şi a trebuit să ramburseze 6,5 milioane de lire sterline reprezentând contravaloarea unor bilete deja vândute în prima parte a anului trecut.


Ministerul Culturii lanseaza Stagiunea Artistica Muzicala Estivala 2020


Ministerul Culturii lansează, începând cu 10 iulie, SAMER 2020 – Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României 2020. Starea de urgenţă şi starea de alertă au generat noi reguli de petrecere a timpului liber, în condiţii speciale. Astfel, instituţiile de spectacol s-au adaptat și au descoperit noi spaţii urbane care să fie utilizate pentru evenimente de care publicul să se poată bucura în siguranţă.

„Îmi doresc ca toţi managerii instituțiilor de spectacol să găsească soluții creative și spații alternative pentru desfășurarea evenimentelor, dar fără a face rabat de la regulile de sănătate. În urma discuțiilor cu managerii de instituții culturale din subordinea Ministerului Culturii am pregătit această stagiune estivală, adaptată situației curente. Va fi o stagiune în aer liber care are potențialul de a atrage public nou. Să nu uităm că artele spectacolului au debutat acum mai mult de 2500 de ani în aer liber şi doar de 500 de ani acestea se regăsesc în spaţiu închis”, a declarat ministrul culturii Bogdan Gheorghiu”.

Stagiunea estivală de muzică şi operă a României 2020 implică 11 instituţii care vor organiza propria stagiune outdoor:

1 Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”;

2 Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”;

3 Filarmonica „George Enescu“;

4 Opera Maghiară din Cluj-Napoca;

5 Opera Naţională Bucureşti;

6 Opera Națională Română din Cluj-Napoca;

7 Opera Naţională Română din Iaşi;

8 Opera Naţională Română din Timişoara;

9 Teatrul Muzical „Ambasadorii”;

10 Teatrul Naţional de Operetă și Balet „Oleg Danovski“ din Constanța;

11 Teatrul Naţional de Operetă și Musical „Ion Dacian“.

Spectacolele organizate de aceste instituții vor fi promovate pe pagina Facebook a Ministerului Culturii sub #SAMER, așa încât publicul să poată avea acces la întregul program de spectacole care vor avea loc în această vară.


Piata de spectacole din Romania bate recordul istoric in 2017


untoldPiaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România creşte de la an la an cu cifre spectaculoase. Pe fondul apetitului românilor pentru entertainment de calitate, afacerile firmelor din domeniu ar putea depăşi nivelul de 500 de milioane de lei în 2017, performanţă dublă faţă de anul 2009, arată un studiu realizat de KeysFin.

Concerte, spectacole, festivaluri, petreceri mondene. Românii sunt tot mai interesaţi de astfel de evenimente şi sunt dispuşi să plătească pentru entertainment, dovadă succesul de casă de care se bucură, în aceste zile, Festivalul Enescu.

Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, numărul firmelor din acest domeniu s-a dublat faţă de acum şapte ani, de la 1090 în 2009 la 2132 în 2016. Mai mult de jumătate activează în sectorul de activităţi de interpretare artistică (spectacole), urmate de cele care asigură suportul logistic, peste 800.

Pe fondul creşterii spectaculoase a numărului de evenimente, de la spectacole de film şi teatru, la concerte şi festivaluri dintre care cel mai relevant exemplu îl constituie Untold, afacerile din entertainment-ul românesc au înregistrat încasări de peste 472 milioane de lei, în condiţiile în care în 2009 abia treceau de graniţa de 200 mil.lei (213,8 mil.lei)

„Un business care devine tot mai profitabil, pe fondul maturizării pieţei. De la concertele gratuite din anii 90-2000, piaţa a evoluat semnificativ, investiţiile mai ales în logistică şi promovare determinând o schimbare semnificativă în comportamentul de consum al românilor. Festivaluri precum Untold din Cluj, Enescu, Neversea au demonstrat că business-ul în acest domeniu poate fi profitabil, în condiţiile dezvoltării unor servicii la standarde occidentale”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Pe fondul optimizării afacerilor, profitul sectorului a depăşit nivelul de 88,5 milioane de lei în 2016, cifra fiind de aproape patru ori mai mare decât în 2009.Şi numărul angajaţilor care activează în piaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România a crescut semnificativ în acest interval, de la 1631 în 2009 la 2156 în 2016.

„Piaţa îşi continuă trendul crescător şi în 2017, succesul de casă raportat de festivalurile organizate în această vară, precum Untold şi Neversea (aflat la prima ediţie), susţinând prognozele prind creşterea afacerilor cu cel puţin 20%”, afirmă experţii.

CINE SUNT PRINCIPALII JUCĂTORI DIN PIAŢA DE ENTERTAINMENT

Cea mai importantă companie din domeniul organizării de spectacole, concerte şi logistică de eveniment, în funcţie de cifra de afaceri, a devenit, în ultimii ani, Untold SRL din Cluj. Organizatorul festivalurilor Untold şi NeverSea a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 34,2 milioane de lei şi un profit de 3,47 milioane de lei, ajungând la o cotă de 6,6% din piaţa de entertainment.

Pe locul secund s-a clasat, anul trecut, East European Production SRL, cu afaceri de 22,8 milioane de lei şi o cotă de piaţă de 4,4%.În topul jucătorilor din entertainment, urmează Global Records SRL (afaceri de 15,3 mil.lei), Fives International SRL (12,4 mil.lei), Festival Tickets Management SRL (10,9 mil.lei), Sunfest SRL (8,3 mil.lei), Livada Advertising SRL (8,2 mil.lei), Bucharest Arena SA (6,9 mil.lei), Ha Ha Ha Production SRL (6 mil.lei)şi Phoenix Entertainment SRL (5,6 mil.lei)

Primii 10 jucători din piaţă au înregistrat, împreună, cea mai mare parte a cifrei de afaceri, atât pe segmentul de organizări de spectacole cât şi pe cea de logistică.

Statistica KeysFin arată, pe de altă parte, că cele mai multe firme activează în Bucureşti (959) acolo unde există şi cele mai multe evenimente. „Capitala este principala piaţă din entertainment-ul românesc, în Bucureşti fiind organizate cele mai multe evenimente.Motivele ţin, în primul rând, de concentraţia populaţiei, de puterea de cumpărare şi de logistică. Clujul, Constanţa, Sibiul, Timişoara şi Iaşiul se află pe următoarele locuri în topul interesului investitorilor din acest domeniu.„În aceste oraşe, poate chiar mai mult decât în Capitală, autorităţile locale au înţeles potenţialul turistic şi de afaceri al organizării de concerte şi festivaluri, iar cel mai bun exemplu de succes îl reprezintă rezultatele raportate de Primăria din Cluj-Napoca, oraş vizitat în această vară de peste 100.000 de turişti”, explică analiştii KeysFin.

PIAŢA DE ENTERTAINMENT, PLINĂ DE PROVOCĂRI

Dincolo de rezultatele pozitive, în ,,bucătăria” business-ului de entertainment există destule provocări. Privite în detaliu, datele statistice arată, de exemplu, că datoriile comerciale au crescut în intervalul analizat de la 66,1 milioane de lei (2009) la 106,7 milioane lei (2016), iar plăţile restante au atins nivelul de 106,4 milioane lei (2016), de peste 3 ori mai mari decât în 2009 (29,8 mil.lei)

Vestea bună este că perioada medie de încasare a creanţelor s-a redus de la 130 la 115 zile, însă perioada medie de plată a datoriilor a crescut de la 262 la 273 de zile. Datoriile restante ale sectorului se situau, anul trecut, la 26%, faţă de 25% în 2009.

„Chiar dacă, la prima vedere, firmele par să beneficieze de o lichidate optimă, având în vedere specificul afacerilor, realitatea indică faptul că şi aceste companii sunt afectate de blocajul financiar din economie. Datoriile sub un an de zile, raportate de firme, de exemplu, s-au adâncit substanţial în ultimii ani, la 353,6 milioane de lei (2016), nivel dublu faţă de acum 7 ani. Astfel că şi în acest sector, o politică de risk management optimă poate face diferenţa între profit şi insolvenţă sau faliment”, au mai spus analiştii KeysFin.

PIAŢA DE ENTERTAINMENT, LA NIVEL INTERNAŢIONAL

Potrivit datelor Billboard, cea mai importantă companie la nivel internaţional este Live Nation, care a inregistrat venituri de peste 2 miliarde de dolari anul trecut. Promoterul a organizat peste 2700 de evenimente la care au participat 28 de milioane de spectatori.

Pe locul secund, în clasamentul Billboard, s-a situat AEG Live, cu încasări de peste 900 de milioane de dolari. Topul este completat de Ocesa-CIE, cu încasări de peste 200 de milioane de dolari anul trecut.O altă statistică, realizată de Pollstar, arată că artistul cu cele mai mari încasări din 2016 este Bruce Springsteen, cu 268 de milioane de dolari. În top urmează Beyonce cu 256 de milioane de dolari, Coldplay cu 241 milioane de dolari, Guns N’ Roses cu 188 de milioane de dolari și Adele cu 167,7 milioane de dolari.“Concertele live reprezintă motorul business-ului la nivel mondial. În toată lumea, acest gen de experienţă capătă tot mai mult succes, în condiţiile în care accesul la tehnologie a modificat comportamentul consumatorilor. Oamenii vor tot mai multe experienţe reale, live, iar reţelele sociale au amplificat acest fenomen”, au mai explicat analiştii KeysFin.