Tag Archives razvan theodorescu

ROMANIA LUXURY

Academicienii Răzvan Theodorescu, Mircea Dumitru, Marius Andruh şi Nicolae-Victor Zamfir au fost aleşi vicepreşedinţi ai Academiei Române

Academicienii Răzvan Theodorescu, Mircea Dumitru, Marius Andruh şi Nicolae-Victor Zamfir sunt noii vicepreşedinţi ai Academiei Române, aleşi miercuri de Adunarea Generală a acestui for.

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Academiei, secretar general al instituţiei a fost reales academicianul Ioan Dumitrache.

„Academia Română şi-a ales miercuri, noua conducere, pentru un mandat de patru ani. În cadrul Adunării Generale au fost aleşi, prin vot secret, cei patru vicepreşedinţi şi secretarul general, care, alături de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ales în data de 5 aprilie, vor alcătui Biroul Prezidiului”, precizează sursa citată.

Conform Statutului Academiei Române, Biroul Prezidiului este organul executiv şi conduce activitatea instituţiei între întrunirile Prezidiului. Organul suprem de conducere a Academiei Române este Adunarea Generală.

Acad. Răzvan Theodorescu (82 de ani) este istoric al culturii şi istoric de artă. Studii liceale şi universitare la Bucureşti, absolvind Facultatea de Istorie.

În 1972 şi-a susţinut la Universitatea Bucureşti teza de doctorat cu tema „Elemente culturale bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în sec. X-XIV”.

Şi-a început cariera ştiinţifică în 1963, la Institutul de Istoria Artei, unde a fost cercetător şi director adjunct ştiinţific.

Din 1990 este profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, în cadrul căreia susţine cursurile de artă medievală europeană, tipologia artei sud-est europene şi istoria civilizaţiei europene.

A fost preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990-1992), membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000).

Profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers, rector al Universităţii Media, şeful primei catedre umaniste UNESCO din România, Theodorescu a fost ales, în 1993, membru corespondent al Academiei Române, iar în 2000 membru titular.

Este preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei Române.

Acad. Mircea Dumitru (61 de ani) este filosof şi logician.

Are studii liceale la Craiova şi Bucureşti şi universitare la Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din Bucureşti.

În 1998 a obţinut doctoratul în filosofie, specializarea logică şi filosofia matematicii, la Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA; în acelaşi an, a obţinut un al doilea titlu de doctor în filosofie, specializarea filosofia limbajului, la Universitatea din Bucureşti.

A desfăşurat o fructuoasă activitate didactică la Facultatea de Filosofie, Departamentul de filosofie teoretică şi logică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi a fost profesor invitat la Universitatea „Jean Moulin” din Lyon, la Universitatea din Helsinki, la City University of New York şi la New York University.

În activitatea de cercetare s-a aplecat cu deosebire asupra logicii filosofice şi simbolice, filosofiei limbajului, metafizicii modalităţilor, epistemologiei, filosofiei minţii şi a conştiinţei.

Prorector al Universităţii din Bucureşti (2008-2011) şi rector între anii 2011-2019, Mircea Dumitru a fost, în perioada iulie 2016-ianuarie 2017, Ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

În 2014 Academia Română l-a ales membru corespondent şi a devenit titular în 2021. Din acelaşi an este preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie din Academia Română şi directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române.

A primit premiul „Mircea Florian” al Academiei Române în 2001, iar în anul 2021 statul francez i-a oferit distincţia „Officier de l’Ordre du Merit”.

Acad. Marius Andruh (67 de ani) este chimist.

Este absolvent al Colegiului Naţional „B.P. Haşdeu” din Buzău (1973) şi al Facultăţii de Chimie a Universităţii din Bucureşti, Secţia Chimie anorganică (1979), unde din 1984 îşi desfăşoară activitatea.

În 1988 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice, continuîndu-şi specializarea la Paris (1991) şi Gottingen ca bursier „Alexander von Humboldt” (1992-1993).

Între 1994 şi 1996 a fost profesor asociat la Universitatea Quebec din Montreal şi profesor (1996) şi şef de catedră (din 2004), director al Departamentului de chimie anorganică, Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti.

Prin cercetările sale, a contribuit la dezvoltarea chimiei combinaţiilor complexe polinucleare, cu realizări în direcţii precum: arhitecturi supramoleculare în chimia coordinativă şi inginerie cristalină; magnetism molecular; materiale moleculare luminescente. A elaborat strategii originale pentru obţinerea polimerilor de coordinare şi a descris noi tipuri de topologii pentru aceştia.

În 2001 Academia Română l-a ales membru corespondent şi a devenit titular în 2009, an din care este preşedintele Secţiei de ştiinţe chimice a Academiei Române.

A fost distins cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de Cavaler (2008), cu Diploma de Onoare şi Medalia „Gheorghe Spacu” din partea Societăţii de Chimie din România (2009), asociaţie profesională care i-a decernat în 2018 şi Medalia „Dr.C.I. Istrati”. Redactor-şef al „Revue Roumaine de Chimie” şi preşedintele Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie.

Acad. Nicolae-Victor Zamfir (70 de ani) este fizician.

Are studii liceale la Liceul „Andrei Şaguna” (1967-1971) şi universitare, cu Diplomă de merit, la Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti (1971-1976). În 1984 a obţinut titlul de doctor în fizică la Institutul Central de Fizică din Bucureşti.

Din 1978 este cercetător la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară din Bucureşti-Măgurele.

A fost „visiting scientist” la Universitatea din Koln (1990-1992), fizician la Brookhaven National Laboratory, Upton, New York (1992-1997), „research professor” la Yale University, Wright Nuclear Structure Laboratory, New Haven Connecticut, S.U.A. (1997-2004) şi director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (din 2004).

Unul dintre cele mai importante rezultate ştiinţifice care poartă semnătura acad. Nicolae-Victor Zamfir este studiul coexistenţei de fază în structura nucleară. Academia Română l-a ales membru corespondent în 2006 şi a devenit titular în 2015.

Din 2013 este preşedintele Secţiei de ştiinţe fizice a Academiei Române. Membru European Physical Society şi American Physical Society; membru în Academia Europaea (din 2012); membru CERN Council (din 2010), Chairman Nuclear Physics Board al European Physical Society (2012-2013), preşedinte al Societăţii Române de Fizică (din 2009), membru în Nuclear Physics European Committee (NuPECC) (2005-2009), Fellow of the European Physical Society (2015).

A fost distins cu Premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Române (1984), cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2008) şi de Ofiţer (2015).

Acad. Nicolae-Victor Zamfir a fost distins de statul francez cu Ordinul „Legiunea de Onoare” în rang de ofiţer (2016).

Acad. Ioan Dumitrache (81 de ani) este inginer de automatică.

Are studii liceale la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Piteşti (1954-1957) şi este absolvent al Facultăţii de Energetică din Institutului Politehnic din Bucureşti (1962). În anul 1970, a obţinut titlul de doctor inginer în automatică, prezentând o teză despre Contribuţii la sinteza sistemelor şi circuitelor fluidice numerice.

Are studii de specializare în S.U.A., Germania şi în Franţa, iar în 1963, imediat după absolvirea facultăţii, a făcut parte din echipa de organizare a catedrei de automatică, înfiinţată în acel an.

Din anul 1987 este conducător de doctorat al Universităţii Politehnica din Bucureşti, în specialitatea Sisteme Automate.

În anul 1994 înfiinţează Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane (CPRU), primul centru de cercetare interdisciplinară şi formare a resurselor umane, fiind director al acestui centru de la înfiinţare şi până în prezent.

A fost prodecan al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare (1976-1984), decan (1984-1990) al aceleiaşi facultăţii, şef al catedrei Automatică şi Ingineria Sistemelor (1996-2012) şi rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti (2000-2004) ş vicepreşedinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare al Ministerului Cercetării (2000-2011).

Este cercetător în diferite domenii din inginerie: conducerea inteligentă a roboţilor, conducerea numerică a proceselor, optimizarea proceselor, ingineria reglării automate, automatizări electronice, sisteme inteligente de conducere.

În anul 2003 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 2017 este membru titular.

Începând cu anul 2009 este coordonator al Centrului Naţional pentru Cercetarea Creierului din cadrul Academiei Române.

În anul 2018 a fost ales secretar general al Academiei Române.

STYLE GUIDE

Arhitectura Interbelica a Bucurestiului si Regalitatea

VERNISAJ 17 OCTOMBRIE 2019, ORA 18:00
La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau,
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.

„Sub Auspiciile Familiei Regale a României”, Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual, alături de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România și Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, organizează vernisajul expoziţiei „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea” din data de 17 octombrie 2019, ora 18:00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau, șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.

Expoziţia pune în valoare identitatea culturală și istorică, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european. Aceasta va fi deschisă publicului larg în perioada 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. În 2017, 2018 şi 2019 expoziţia a fost itinerată în Europa: Bruxelles – Belgia, Barcelona – Spania, Stockholm – Suedia, Londra – Marea Britanie dar și în România: la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București, la Castelul Pelișor – Muzeul Național Peleș și la Palatul Regal – Muzeul Naţional de Artă.

Expoziția „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea”, semnată de acad. Răzvan Theodorescu și dr. arh. Luca Matei Stoian, are un conținut complex și de maxim interes pentru publicul larg și cuprinde panouri de fotografie de arhitectură modernă, edificii relevante pentru arhitectura modernistă a Capitalei din perioada interbelică. Bucureștiul este considerat capitala est – europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă, patrimoniu realizat, în mare parte, în perioada interbelică.

În cadrul perioadei de desfășurare a expoziției, 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, sunt incluse și o serie de conferințe si workshop-uri tematice inițiate de Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual alături de partenerii săi. În cazul acestor activități interactive, se abordează teme precum creativitatea în artă, design, arhitectură, literatură, teatru, dans și audiovizual menite să
încurajeze dialogul multidisciplinar, dar și să apropie un public numeros de creațiile marilor arhitecți români de patrimoniu.

Cu această ocazie dorim să mulțumim, pentru sprijinul acordat, partenerilor noștri: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Academia Română – Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 a Municipiului București, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Național Peleș, Centrul Cultural Expo Arte, Kinvision Media, Robertc Studio, Lucas & Partners Arhirectură Studio, „Art for You” Dance School, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București, Colegiul Tehnic de Arhitectură „Ioan N. Socolescu” București, dar și sponsorilor noștri: Dacora Print și M.N.G. ART.
Ne exprimăm gratitudinea tuturor colaboratorilor și instituțiilor de prestigiu din țară și străinătate, care au susținut cu profund interes acest proiect cultural.

ARGUMENT
Arhitectura modernă a Bucureștiului în contextul mediului economic prosper și al programelor generale ce vizau modernizarea orașului a constituit pentru România unul din factorii care a adus țara în miezul civilizației europene. Bucureştiul dispune de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Bucureştiul este considerată capitala est-europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă.
Expoziţia valorifică nivelul extraordinar al creativităţii arhitecților români din perioada interbelică și demonstrează că vasta producție de opere arhitecturale din București a avut un rol important, cu efecte vizibile în devenirea modernității românești.

SCOP
Clădirile interbelice au nevoie de intervenţii urgente de consolidare, restaurare şi punere în valoare. Procesul de degradare și distrugere, demolarea sau neîngrijirea multor clădiri de patrimoniu din București, care conferă identitatea arhitecturii moderne autohtone, poate fi oprit prin mai multe instrumente; cunoașterea este unul dintre ele.
Expoziţia dorește să aducă un instrument convingător spre o îmbogățire a cunoştinţelor cetăţenilor din Bucureşti, instrument reprezentat de această arhitectură modernistă, pe care o regăsim pe principalele străzi ale Capitalei.
Creațiile marilor arhitecți moderni, primesc – prin acest proiect – o cheie de informare suplimentară și un argument în favoarea aprecierii, la justa valoare, acestea reprezintă simbolul perenităţii româneşti. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, proiectul aduce o perspectivă suplimentară în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.

JUSTIFICARE
În contextul actual al unui habitat „poluat” de produse arhitecturale făcute fără discernământ (ca o consecință a tehnologiilor și materialelor de construcții, nu ca deziderat) cultura arhitecturală este un liant semnificativ al gesturilor construite edificate responsabil. Înţelegerea arhitecturii moderne românești din perioada interbelică, analiza punctuală a creaţiei arhitecturale a celor mai marcante personalităţi ale arhitecturii noastre reliefează fenomenului arhitecturii moderne internaționale și modul de reflectare a acestuia în arhitectura românească.

CE ESTE?
Expoziţia „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” are la bază o cercetare de actualitate, bine documentată fotografic, care se dorește un mijloc de familiarizare critică cu operele unora dintre cei mai reprezentativi arhitecți români ai stilului modern.
„ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” prezintă sursele formale şi teoretice ale arhitecturii moderne românești din ariile urbane şi expune operele arhitecţilor români interbelici.
Prezentarea unor documente relevante şi o analiză a operelor acestora fundamentează conținutul proiectului care evidenţiază şi argumentează cum raționalismul european s-a reflectat în arhitectura românească din perioada interbelică în deosebi în București. Raționalismul european, expresie a măsurii şi echilibrului, a aspirat constant la concizie, puritate, frumuseţe, eleganță.

CUI SE ADRESEAZĂ
Expoziţia se adresează în primul rând arhitecților, dar și publicului larg interesat de arhitectura modernă din Bucureștiul anilor ’30, care doresc să își lărgească orizontul cultural. Expoziţia contribuie la o mai bună înțelegere a arhitecturii moderne românești în contextul modernității europene.
Expoziţia se alătură cu competență numeroaselor proiecte expoziționale de istorie, teorie a arhitecturii, prin care o tânără generație de arhitecți români lărgesc considerabil aria cunoașterii trecutului nostru apropiat în contextul european și mondial.

CATALOGUL EXPOZIŢIEI
Creațiile marilor arhitecți moderni primesc prin acest album al expoziției „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA”, realizată de dr. arh. Luca Matei Stoian – alături de acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Ramona Mihăilă, arh. Alexandra Dana Mărășescu, o cheie de lectură suplimentară și un argument în favoarea aprecierii lor la justa valoare. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, cartea aduce o perspectivă complexă în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.
Expoziţia, componentă a proiectului cultural „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA” pune în valoare identitatea culturală și istorică a României, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european.

DESPRE AUTOR
„Luca Matei Stoian este reprezentantul unei generații tinere de arhitecţi extrem de promiţătoare, aş spune, foarte europene. Este produsul Şcolii Româneşti de Arhitectură, este elevul unuia dintre importanţii profesori ai Universităţii de Arhitectură, prietenul meu prof. arh. Sorin Vasilescu.
Ceea ce a reuşit arhitectul Luca Matei Stoian, este să realizeze o expoziţie absolut remarcabilă, cu o deschidere de orizonturi şi ea absolut remarcabilă.
În orice caz lui Luca Matei Stoian îi datorăm această deschidere, care nu contează numai pentru istoria arhitecturii ci contează pentru întreaga istorie a culturii Româneşti.”
Academician Răzvan Theodorescu,
Vicepreşedintele Academiei Române

Luca Matei Stoian este doctor arhitect, membru al Ordinului Arhitecţilor din România,membru al Uniunii Arhitecților din România, membru al Uniunii Artistilor Plastici din România, artist vizual, designer, bursier „Vasile Pârvan” (2012-2014) la „Accademia di Romania”, Roma, Italia, unde realizează expoziţii internaţionale personale şi colective de artă şi arhitectură. Susţine prelegeri şi conferinţe la facultăţi de design şi arhitectură din Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Germania şi Danemarca. Din 2019 este presedintele Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.

În România, în 2013, câştigă premiul secţiunii Imagine de Arhitectură la Anuala de Arhitectură 2013 cu fotografia „Palazzo della Civilta Italiana Colosseo Quadrato”. Bazându-se pe o cercetare amplă şi bine documentată câştigă, în 2015, sesiunea de finanţare a Ordinului Arhitecților din România cu proiectul editorial intitulat „Reflexe ale arhitecturii moderne italiene în arhitectura românească” şi, în 2016, cu proiectul editorial „Interferențe arhitecturale italiene în arhitectura modernă românească”.
În 2017 câştigă la sesiunea de finanțare ARCUB cu proiectul cultural „Arhitectura Interbelică a Bucureștiului și Regalitatea”, proiect cultural finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB. Din 2018 „Sub Auspiciile Familiei Regale a României” proiectul se itinerează în Europa cu sprijinul Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 3 noiembrie 2019, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Preț bilet: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei