Tag Archives raport artprice


Nou record mondial pentru licitaţiile de artă contemporană, potrivit Artprice


Vânzările la licitație de opere de artă, impulsionate de arta contemporană, au atins un nou record în 2021, la 17,08 miliarde de dolari, în creștere cu 60% față de 2020 și cu 28% față de 2019, potrivit raportului anual al Artprice publicat luni, citat de AFP.

Timp de doi ani, „criza sănătăţii a accelerat dramatic dematerializarea pieţei de artă. 87% din cele 6.300 de case de licitaţie monitorizate de Artprice au acum tot back-office-ul pentru a face licitaţii online”, spune pentru AFP Thierry Ehrmann, președintele companiei, lider mondial în informare pe piața de artă.

Cu 111.240 de loturi vândute la nivel mondial (artişti născuţi după 1945, picturi, sculpturi, instalaţii, desene, fotografii, printuri, videoclipuri, NFT…), „arta contemporană cântăreşte acum 20% din piaţă faţă de 3% în 2000”, spune el.

Cu un total de 5,95 miliarde de dolari în vânzări, China (continentală, Taiwan și Hong Kong) reprezintă 35% din piața mondială de artă în ansamblu, chiar înaintea Statelor Unite care însumează 5,79 miliarde de dolari, adică 34% din piață, potrivit datelor oferite de Ehrmann.

Cu un total de 1,99 miliarde de dolari, Regatul Unit, în schimb, a înregistrat o scădere a vânzărilor cu 10% față de 2019.

Primele efecte ale Brexit-ului s-au reflectat în amânarea vânzărilor londoneze la Paris, potrivit acestui expert.

Cu 91.699 de lucrări vândute, Franța se află pe locul doi după Statele Unite, chiar dacă rămâne pe locul patru în ceea ce privește vânzările totale cumulate, depășind pentru prima dată miliardul de dolari.

Piața germană își păstrează locul al cincilea în lume și a atras Sotheby’s la Köln.

Coreea de Sud își înmulțește veniturile din vânzări cu patru și cântărește 237 de milioane de dolari.

Dintre casele de licitație, Sotheby’s și Christie’s concentrează 49% din piață cu 4,4 și respectiv 4 miliarde de dolari.

Ketterer este cea mai importantă casă de licitații din Europa continentală, cu vânzări de 97 de milioane de dolari, iar Artcurial, casa de licitații din Franța, cu 91 de milioane de dolari.

Printre tendințele pieței, tinerii artiști depășesc recorduri de precocitate (cu vârste între 18 și 30 de ani, vând lucrări de milioane de dolari), în special pe piața NFT – aceste certificate digitale de autenticitate pentru conținut online – care continuă să revoluționeze arta globală cu vânzări de 232,4 milioane de dolari.

Printre ei: Beeple, Avery Singer sau Fewocious.

Gerhard Richter și Banksy sunt cei mai de succes artiști în viață din lume la licitație. 1.186 de lucrări ale lui Banksy au fost licitate pentru 206 milioane de dolari, inclusiv un nou record de 25,4 milioane de dolari.


Piata artei contemporane, stimulata de NFT-uri


NFT-urile (non-fungible token), certificate de autenticitate asociate unui obiect virtual (imagine, videoclip, mesaj pe Twitter, etc.), au revoluţionat piaţa mondială a artei, stimulată de arta contemporană, care a devenit „locomotiva” acesteia, potrivit raportului anual al companiei Artprice.

Graţie acestor NFT-uri, care garantează autenticitatea şi caracterul unic al operelor digitale, precum şi migraţiei masive în spaţiul online a licitaţiilor de artă contemporană după declanşarea crizei sanitare, vânzările de astfel de obiecte la licitaţiile publice au atins nivelul record de 2,7 miliarde de dolari în exerciţiul financiar 2020-2021 (+117%), scrie Agerpres.ro.
Cu 102.000 de opere contemporane (artişti născuţi după 1945, care s-au remarcat în pictură, sculptură, instalaţii, desene, fotografii, stampe, videoclipuri şi, de acum, NFT-uri) vândute între 30 iunie 2020 şi 30 iunie 2021, arta contemporană deţine de acum 23% din piaţa mondială a artei, comparativ cu doar 3% în exerciţiul financiar 2000-2001, notează Artprice, lider mondial în informaţii despre piaţa de artă.

Cu 40% din vânzările mondiale, China (continentală, Taiwan, Hong Kong) devine liderul mondial al artei contemporane, devansând Statele Unite (32%) şi Marea Britanie (16%). Hong Kong s-a clasat imediat după New York în fruntea oraşelor-far ale pieţei de artă contemporane şi a depăşit Londra. Parisul ocupă locul al cincilea în acest clasament.

Femeile, care nu reprezentau decât 5% din totalul artiştilor din clasamentele generale, au ajuns la 37% şi sunt aproape la fel de numeroase ca bărbaţii în segmentul fotografiei, a precizat Thierry Ehrmann, preşedintele Artprice.

Prin operele digitale în format NFT, care reprezintă două treimi din valoarea vânzărilor online, adică 2% din piaţa de artă globală în 2021, potrivit raportului Artprice, „apar artişti noi, precum Beeple, plecat de la nimic (fără galerie, fără expoziţie, fără vânzări la licitaţie), care refuză să intre în circuitul clasic al artei”, a precizat Thierry Ehrmann.

Dincolo de un concept inovator pe internet, uneori criticat şi considerat „o bulă speculativă”, „NFT-ul permite cu adevărat tinerilor artişti să trăiască din artă şi, mai ales, reprezentanţilor artelor stradale, care prin natura lor sunt efemere”, impunându-se „ca o tendinţă mondială foarte puternică”, a adăugat preşedintele Artprice, recunoscând că şi-a revizuit punctul iniţial de vedere asupra acestui „fenomen sociologic rar”.

De la aproximativ 150 de reprezentanţi cunoscuţi la licitaţiile mondiale de artă în anul 2000, adepţii curentului „street-art” au ajuns în acest an la 18.000, a subliniat acelaşi expert. Cel mai renumit dintre ei, Banksy (care a avut vânzări de 123 de milioane de dolari în primul trimestru al anului 2021), a intrat în Topul 5 al celor mai performanţi artişti din lume prin prisma vânzărilor la licitaţie, după Picasso, Basquiat, Warhol şi Monet, precizează raportul Artprice.

În segmentul artei contemporane, Banksy s-a clasat pe locul al doilea, după Basquiat (7% din vânzările mondiale).

Necunoscut la licitaţiile publice de anul trecut, americanul Mike Winkleman, alias Beeple, în vârstă de 40 de ani, se numără printre artiştii în viaţă cu cele mai scumpe opere, în urma lui David Hockney şi a lui Jeff Koons, după ce primul său NFT („Everydays: The First 5.000 days”) s-a vândut la licitaţie cu 69,3 milioane de dolari, deşi avea un preţ de pornire de 100 de dolari.

Înaintea licitaţiei, Beeple avea mai multe milioane de admiratori pe Instagram, fapt care i-a adus sprijinul casei Christie’s. El singur reprezintă 3% din piaţa de artă contemporană, potrivit raportului Artprice.

NFT-urile atrag „noi colecţionari, cu vârsta medie de 32 de ani, din generaţia 2.0, care cumpără artă la preţuri mai mici”, afirmă Thierry Ehrmann. În 2020-2021, aceste NFT au cumulat nouă vânzări care au depăşit pragul de 1 milion de dolari, depăşind de trei ori vânzările cumulate de fotografii.

Un alt fenomen marcant: sosirea masivă pe piaţă a artiştilor afro-americani, afro-britanici şi a reprezentanţilor continentului african, inclusiv a unora care au dus la o explozie a preţurilor în timpul licitaţiilor. Un astfel de exemplu este afro-americanul de origine ganeză Amoako Boafo, care a vândut cu 1,14 milioane de dolari tabloul său „Baba Diop”, la Hong Kong, în decembrie 2020, depăşind de peste 10 ori estimările specialiştilor.


Record absolut de opere vandute pe piata de arta in 2019


Numărul operelor de artă vândute la licitaţie a atins în 2019 un record absolut, chiar dacă la nivel global piaţa de artă a scăzut cu 14%, potrivit bilanţului anual publicat de Artprice.

550.000 de loturi de „Fine Art” (categorie ce include pictura, sculptura, desenul, fotografia, stampele, instalaţiile şi tapiseriile), faţă de 539.000 de loturi în 2018, au fost vândute la licitaţie în 2019 pentru o sumă totală de 13,3 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai mare număr de opere de artă înregistrat vreodată în sălile de licitaţie, subliniază raportul Artprice.

Totuşi, când vine vorba de cifra de afaceri, piaţa de artă a scăzut cu 14% în 2019 comparativ cu 2018, când a atins o sumă de 15,5 miliarde de dolari.

Artprice precizează că în 2019 indicele global al preţurilor operelor de artă a rămas stabil (creştere de 0,48%) la fel ca şi rata operelor de artă nevândute (38%). Această rată este un barometru care indică dacă piaţa de artă traversează o spirală speculativă (atunci când rata operelor de artă nevândute este mai mică de 20%) sau dimpotrivă dacă este în cădere liberă (atunci rata operelor de artă nevândute este mai mare de 60%).

Un fenomen inedit în 2019 a fost faptul că piaţa de artă din Franţa a înregistrat cel mai puternic ritm de creştere la nivel mondial, redobândind o parte din rolul său anterior de mare putere, cu o cifră de afaceri de 827 milioane de dolari (creştere de 18% comparativ cu 2018). În funcţie de numărul de loturi vândute, Franţa se situează pe poziţia secundă la nivel mondial cu 82.016 loturi (în urma SUA cu 99.000 de loturi vândute). Franţa se poate lăuda că deţine Artcurial, prima casă de licitaţii din Europa şi numărul 11 la nivel mondial.

Mai multe opere de artă remarcabile au fost vândute la licitaţie în Franţa precum tabloul „Hristos batjocorit” de Cimabue, care a fost vândut pentru 24 milioane de euro.

Franţa a devansat pieţele de artă din Germania (268 milioane de dolari), Italia (207 milioane de dolari) şi Elveţia (110 milioane de dolari).

La nivel mondial însă, SUA cu vânzări de 4,6 miliarde de dolari, devansează China (4,1 miliarde de dolari) şi Marea Britanie (2,2 miliarde de dolari). Toate aceste trei mari puteri pe piaţa artei, care concentrează 82% din sumele rezultate la nivel mondial din vânzarea de opere de artă, au înregistrat în 2019 o scădere a cifrei de afaceri. China a înregistrat o scădere mai modestă (minus 9%), decât SUA (minus 22%) şi Marea Britanie (minus 21%).

Acest studiu este realizat în fiecare an de Artprice pe baza vânzărilor la licitaţiile publice. Clasamentul nu include însă şi antichităţile, bunurile culturale anonime şi obiectele de mobilier.