Tag Archives pictori

STYLE GUIDE

Un tablou cu Regele Ferdinand, ascuns zeci de ani intr-un depozit, expus la Muzeul National al Unirii

Un tablou cu Regele Ferdinand, descoperit întâmplător alături de alte picturi cel mai probabil ascunse în ianuarie 1948, când sovieticii au vandalizat Sala Unirii, a fost expus în cadrul manifestării „Exponatul lunii noiembrie” la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.

Semnat de pictorul Zogu Zaharescu, Regele Ferdinand este un tablou (ulei pe pânză) de dimensiuni mari.

„Reprezentările regilor României sunt rare, regimul comunist încercând să-i scoată din istorie prin distrugerea a tot ceea ce însemna simbol al regalităţii. Aceeaşi soartă au avut-o monumentele şi piesele de artă care aminteau de monarhia românească. (….). În oraşul Unirii, Alba Iulia, simbolurile regalităţii au supravieţuit peste timp: ctitorii Catedralei Încoronării, Ferdinand şi Maria, sunt încă la locul lor, pe pereţii bisericii, aşa cum i-a imaginat pictorul Costin Petrescu, iar la Muzeul Naţional al Unirii s-au recuperat, în 2013, alte şapte reprezentări ale regilor României Mari, şase tablouri de dimensiuni mari (unul este pictat pe ambele feţe), semnate de Stoica Dumitrescu, Pericle Capidan, Zogu Zaharescu, V. Leon”, au explicat reprezentanţii MNU Alba Iulia.

Tabloul expus este opera lui Zogu Zaharescu, care face parte din categoria pictorilor consideraţi „de gang”, un pictor care frecventa boema bucureşteană, pictând la comanda unor particulari nu prea înstăriţi serii nesfârşite de ţigănci ori flori.

„În tabloul intrat în patrimoniul muzeului albaiulian, se dezvăluie însă ca un pictor talentat, capabil să realizeze un portret de aparat, prin intermediul căruia iese în mod evident din categoria pictorilor uitaţi, blamaţi, dovedind ştiinţa practicării picturii profesioniste, academiste, într-o reprezentare memorabilă a Regelui Ferdinand I”, au precizat reprezentanţii Muzeului din Alba Iulia.

Picturile cu Regele Ferdinand şi Regina Maria, neinventariate în registrele Muzeului Naţional al Unirii, cel mai probabil ascunse în ianuarie 1948, de către directorul Muzeului din acea vreme, Ioan Berciu, pentru a le proteja de către sovieticii care au vandalizat Sala Unirii, au fost descoperite în urmă cu aproape un deceniu într-un depozit, de un angajat al instituţiei. Realizate între 1920 şi 1930, tablourile sunt de cabinet, cu dimensiunile de 280/190 de centimetri.

Tablourile au fost restaurate de către specialiştii Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.

Tabloul cu dimensiunile de 185 cm x 148cm, va fi expus la Sala Unirii până în 5 decembrie 2021.

Travel

Galeriile Uffizi inaugureaza 14 sali noi dedicate pictorilor din Venetia si Florenta

Galeriile Uffizi din Florenţa au inaugurat 14 săli noi dedicate unor pictori florentini şi veneţieni din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, în urma unor renovări care au durat un an şi care au putut fi realizate graţie unor donaţii private, potrivit Euronoews.com.

Cele 14 săli noi, care au o suprafaţă totală de peste 1.100 de metri pătraţi, vor găzdui 105 opere de artă semnate de artişti din Veneţia şi Florenţa, inclusiv de Tiţian şi Tintoretto. Aceste tablouri au fost păstrate până acum în depozitele muzeului florentin, iar aproximativ o treime dintre ele nu au mai fost expuse în public de foarte mulţi ani.

„Toţi aceşti mari maeştri s-au întors pentru a fi expuşi aici, la Galeriile Uffizi, în noi spaţii unde putem să primim mulţi vizitatori pentru a le admira lucrările”, a declarat Eike Schmidt, directorul Galeriilor Uffizi.

„Venus din Urbino”, de Tiţian, a fost expusă într-o sală alături de alte două picturi şi este una dintre cele mai renumite pânze care au fost expuse în noua secţiune amenajată în cadrul celebrei galerii de artă din Florenţa.

Culorile din sălile renovate au fost alese pentru a reprezenta operele pe care le găzduiesc: verde – inspirat de draperiile şi zidurile reprezentate în numeroase picturi realizate în timpul Renaşterii veneţiene – şi gri închis – pentru şcoala din Florenţa, pentru a reflecta pietrele folosite la construcţia galeriei în sine.

Pictura „Madonna del Popolo”, de Federico Barocci, a fost plasată în Sala Stâlpilor, ale cărei ziduri pictate recreează atmosfera dintr-o biserică. Această sală găzduieşte o colecţie de opere de factură religioasă ce datează din perioada Contrareformei.

PERSONAL LUXURY

Expozitia „Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani”

Joi, 29 noiembrie 2018, începând cu ora 18.00, a avut loc vernisajul expoziției „Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani” organizată de Asociația Eleon și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București.
Organizată cu binecuvântarea Preafericitului Parinte Dniel, Patriarhul României, și cu sprijinul Dr. Sorin Costina, Galeriei Romane București, Muzeului Național al Țăranului Român și Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” Alba Iulia, expoziția va fi deschisă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, str. Academiei nr. 18-20, în perioada 29 noiembrie 2018 – 1 februarie 2019.

Expoziția, dedicată Centenarului Marii Uniri, aduce în atenție importanța jertfei, după modelul hristic, în viața personală și în cea comunitară. Tipologia obiectelor expuse este variată, de la icoană la pictură de șevalet și sculptură, de la arta populară la arta cultă, însă în toate este prezentă Crucea, sub diferite aspecte ale sale: Euharistia și prefigurarea acesteia, mărturisirea, jertfa martirică, smerenia, ofranda, rugăciunea, triumful Crucii, Învierea, natura purtătoare a semnului și sensului Crucii.

Participanții sunt pictori, sculptori și arhitecți între care se află personalități de primă mărime ale artei contemporane românești: Horia Bernea, Mihai Horea, Vasile Gorduz, Paul Gherasim, Marin Gherasim, Gheorghe Berindei, Ion Nicodim, Ion Grigore, Péter Jecza, Dacian Andoni, Alexandru Antonescu, Ana Maria și Mihai Ariciu, Ovidiu și Ștefana Bădescu, Ilie Boca, Ioan Burlacu, Mircea Cantor, Toma Chituc, Delia Corban, Cristian Dițoiu, Marian Dobre, Remus Dragomir, Sorin Dumitrescu, Andreea Flondor Palade, Constantin Flondor, Cosmin Frunteș, Mariana Gheorghiu, Dan Gherman, Ana-Maria Goilav, Ion Grigorescu, Ruxandra Grigorescu, Ana Guduruza, Angela Hanc, Gheorghe Ilea, István Kancsura, Matei Lăzărescu, Vasile Lefter, George Mircea, Dan Mohanu, Grupul Noima, Silviu Oravitzan, Valeriu Paladi, Marius Pandele, Christian Paraschiv, Horea Paștina, Ovidiu Paștina, Ioan Popa, Grigore și Mirela Popescu-Muscel, Cristian Porumb, Silvia Radu, Andrei Rosetti, Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Daniela Scurtulescu, Sorin Scurtulescu, Ovidiu Simionescu, Șerban Sturdza, Su Yan, Dorin Ștefan, Paul Timofei, Viorel Toma, Constantin Țînteanu, Zoe Vida Porumb, Bogdan Vlăduță, Simion Zamșa, Tudor Zbârnea, Ion Zderciuc și birourile de arhitectură abruptarhitectura și starh. Participă, de asemenea, meșterii populari Nicolae Muntean și Teo și Ioana Bindea.

„Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani” este o expoziție itinerantă, care a debutat în orașul Unirii, Alba Iulia, în 30 noiembrie 2017, apoi a fost vernisată, pe parcursul anului 2018, la Iași, Sibiu, Chișinău, Cluj-Napoca și Timișoara. A existat, în toate locațiile, un fond comun de lucrări, îmbogățit prin participarea artiștilor locali, însă modalitatea de expunere, prin contribuția artistului Ion Grigorescu, este de fiecare dată diferită și face din fiecare expoziție o lucrare de artă în sine.