Tag Archives piata de arta

ROMANIA LUXURY

Cea mai valoroasa Licitatie de Toamna din ultimii ani

Piața românească de artă urmează trendul crescător de 20%. Creșterea este dovedită de rezultatele Licitației de Toamnă, care a avut loc în această săptămână la Casa de Licitații A10 by Artmark.

Cel mai mare eveniment al pieței românești de artă a fost în centrul atenției colecționarilor, având în vedere prezența marilor maeștri ai artei românești, înregistrând o rată de adjudecare de peste 90% și o valoare de cca. 1,5 milioane de euro. În acest context, Licitația de Toamnă, ce s-a petrecut online, pe platforma Artmark Live, devine cea mai bună licitație de artă a anului 2021, situându-se peste rezultatele Licitației de Vară (1,28 mil. euro) și peste cele ale Licitației de Primăvară (1,09 mil. euro). Totodată, Licitația de Toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești reușește să fie cea mai valoroasă licitație din acest sezon din ultimii 3 ani – în 2019 a însumat o valoare de adjudecare inferioară, de 1,48 mil. euro, fiind depășită doar de Licitația de Iarnă din decembrie 2019, organizată înainte de pandemie, cu 1,76 mil. euro.

Rezultatele Licitației de Toamnă de marți dovedesc continuarea trendului de creștere a pieței românești de artă – și mai ales a interesului colecționarilor și investitorilor pentru segmentul artei de patrimoniu, al artiștilor istorici, expuși în rețeua muzeală, Deși opera realizată de Ștefan Luchian în tinerețe – panoul decorativ Toamna – ce a beneficiat de cea mai mare estimare pentru Licitația de marți, raportat la dimensiunile ei monumentale, nu a găsit cumpărator, piața a punctat numeroase alte recorduri absolute de autor (adică cea mai mare sumă pentru care artistul s-a vândut public vreodată).

Recordul evenimentului de vânzare a fost stabilit de Nicolae Tonitza cu opera sa „Catrina”, care a fost adjudecată pentru 110.000 de euro. Tonitza a fost urmat de Gheorghe Petrașcu, care a depășit recordul anterior (de 62.500 de euro din noiembrie 2011) prin două opere valoroase, una de mari dimensiuni – „Cârciumărese” din colecția Ionescu-Quintus, adjudecată pentru 85.000 de euro, și „Natură statică cu vase și albume de artă” din colecția Burileanu-Boroianu, adjudecată pentru 80.000 de euro.

Licitația de Toamnă a punctat și câteva recorduri absolute de autor – Sabin Bălașa a depășit recordul anterior de 31.000 de euro, înregistrat în luna februarie, în cadrul Licitației de Artă Contemporană, cu adjudecarea la 41.250 a lucrării pline de simboluri „Matca”. Și Georges Mazilu a egalat recordul anterior de 22.000 de euro, recent obținut în Licitația de Vară (pentru lucrarea „One way trip”), cu lucrarea sa din anii ‘80, „Fata cu perle”.

O adjudecare inedită a fost cea a lucrării „Venus și Amor”, semnată de pictorul contemporan, Felix Aftene, actualmente expus celebrativ la Muzeul Colecțiilor de Artă, reușind să depășească pentru prima dată pragul de 10.000 de euro, adjudecându-se pentru 11.000 de euro.
Un spectacol rar a oferit și adjudecarea pentru 8.500 de euro a operei din colecția Ionescu-Quintus – „Iarnă în București”, semnată de Marius Bunescu, unul dintre interbelicii îndelung gustați de muzee și colecționari, realizând o ușoară depășire a recordului anterior (din Licitația de Vară, iunie 2011).

Licitația de Toamnă a marcat și alte câteva recorduri, precum: durata licitației – 8 ore și 8 minute, cea mai lungă licitație ținută pe platforma Artmark, finalizându-se la ora 3:20 dimineață; au fost înregistrați 456 de participanți în platforma Artmark Live și prin telefon, din care 233 de palete au licitat efectiv, iar 177 au licitat online prin platforma Artmark Live; au fost înregistrate persoane din 13 țări, atestând un interes în creștere pentru cotațiile în ascensiune ale artiștilor români de patrimoniu, cărora le-a fost dedicată selecția de portofoliu a Licitației de Toamnă.

ROMANIA LUXURY

Cum a performat piata romaneasca de arta in 2020

Topul celor mai bine vândute opere de artă și obiecte de colecție, recorduri de preț neașteptate sau creșteri spectaculoase de piață, dar și cu cât au devenit românii mai empatici cultural în anul ce a trecut – descoperiți în ultimul studiu privind evoluția pieței românești de artă în 2020.

Dacă facem o medie aritmetică a celor mai importante 10 tranzacții prin licitație în 2020, ne rezultă o medie de 116.250 de euro. Dacă o raportăm la media topului 10 per 2019, de 119.000 euro, nu ne rezultă diferențe semnificative (-2,36%). Însă din punct de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică, față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin licitație, cu aprox. 20%, potrivit Artmark.

Care să fie cauza acestei creșteri de piață? Pe de o parte, apariția, în a doua jumătate a lui 2019, a două noi case de licitație, pe de altă parte, contra-intuitiv, creșterea cererii de artă, din ce în ce mai mulți români având mai mult timp la dispoziție în 2020 pentru a căuta online și a constata nivelul încă foarte accesibil al cotațiilor artei românești în piața românească incipientă de artă.

Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile, într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție – contra-intuitiv probabil, pentru cei mai mulți dintre noi – putem concluziona că în momente de cumpănă, mulți români au optat mai limpede pentru valori fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională – și, nu în ultimul rând – caritatea. Sintetizând cifrele, putem concluziona că în 2020 românul a devenit (sau a dovedit că este) cu 30% mai empatic si mai rafinat cultural.

Topul 10 al celor mai bine vândute public (în licitație) loturi de artă sau obiecte de colecție pe piața internă:

1.Nicolae Grigorescu –”Țărăncuță cu fuior pe cale”–220.000 euro (Licitația A10 de Primăvară, 24 martie)
2.Ștefan Luchian –”Vas cu garoafe”–125.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)
3.Nicolae Tonitza –”Irina”–120.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)
4.Ceas Richard Mille RM030, din titan și aur roz –112.500 euro (Licitația A10 a unei Colecții de Ceasuri Importante, 26 mai)
5.Adrian Ghenie –”Untitled”(„Memory”) –110.000 euro (Licitația A10 de Artă Contemporană, inclusiv o secțiune caritabilă dedicată Zilei Veteranilor, 11 noiembrie)
6.Victor Brauner –”Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”–100.000 euro (Licitația A10 a unei Colecții de Avangardă, 25 iunie)
7.Bradul „O lume minunată”, obiect de design realizat de voluntarii organizației Salvați Copiii România –100.000 euro (Licitația caritabilă a Festivalului Brazilor de Crăciun, organizată de Salvați Copiii România cu suportul Casei A10 by Artmark, 10 decembrie)
8.Nicolae Grigorescu –”Țărăncuță cu mărgele albastre”–95.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)
9.Ștefan Luchian –”Interior cu garoafe”–95.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)
10.Nicolae Grigorescu –”Trandafiri sălbatici”–85.000 euro (Licitația A10de Iarnă, 16 decembrie)
11.Nicolae Tonitza –”Afize”–80.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)
12.Colier din aur alb, pavat cu diamante albe 16,8 ct și fancy yellow 9,3 ct –80.000 euro (Licitația A10 de Bijuterii Importante, 26 martie)
13.CeasRichard Mille RM005 „Felipe Massa”AG TI din platină, ediție limitată 3/40–75.000 euro(Licitația A10 de Ceasuri, inclusiv o mică colecție Tourbillon, 10 noiembrie)
14.Nicolae Tonitza –”Venețiană”–70.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)
15.Nicolae Tonitza –”Nud văzut din spate”–70.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)

Iată și un top 5 al loturilor care au înregistrat cea mai mare creștere într-o licitație 2020 (cei mai mulți pași de licitație):

1.Antoine de Saint-Exupery –”Micul Prinț” (9 litografii realizate de autor)–a fost licitat 43 de pași de licitare, vreme de 13 minute și 8 secunde
2.Masă de șah care a aparținut lui Nicolae Ceaușescu, însoțită de certificat R.A.P.P. S–a fost licitată 42 de pași de licitare, vreme de 16 minute și 25 secunde
3.Adrian Ghenie –„The Lidless Eye” –este tabloul care a fost licitat 34 de pași de licitare, vreme de 21 de minute și 23 secunde
4.Adrian Ghenie –„Marină” –a fost licitat 33 de pași de licitare, vreme de 7 minute și 53 secunde
5.Adrian Ghenie –„Untitled”(„Memory”)–a fost licitat 27de pași de licitare, vreme de 10 minute și 42 secunde

Iată și un top 5 primele tranzacții cu artă românească pe piața internațională:

1.Adrian Ghenie (născut Baia Mare, 1977) –”The Lidless Eye”–5.039.990 euro (Licitație Sotheby’s Honk Kong, 6octombrie)
2.Adrian Ghenie –”The Arrival” –4.149.810 euro (Licitație Sotheby’s Londra, 11 februarie)
3.Adrian Ghenie –”On the Road to Tarascon 2″ –3.195.500 euro (Licitație Christie’s Hong Kong, 10 iulie)
4.Adrian Ghenie –”Piefight Interior” –2.603.813 euro (Licitatie Sotheby’s Londra, 21 octombrie)
5.Rubin Reuven (născut Galați, 1893) –”Seder Scene” –205.651 euro (Licitație Sotheby’s New York, 14 decembrie)

10 evoluții diverse ale anului 2020:

1.Triumful tehnologiei –10 mii de conturi online în octombrie Platforma Artmark Live folosită de Casa de licitație A10 by Artmark a depășit în luna octombrie 10 mii de conturi online; cine are cont online activ pe platformă poate observa deja palete electronice numerotate cu 11.000. Începuturile au fost grele, canalul de participare online, live, prin internet, la licitațiile fizice ale Artmark a fost lansat, experimental, în 2011. La acel moment era, probabil, primul de acest fel din Europa (abia în 2012 și 2016 urmează Christie’s și, respectiv, Sotheby’s). Dacă în primii ani de activitate, doar puțini dintre cumpărătorii de artă optau pentru licitarea live prin platforma online (2-5%), la sfârșitul lui 2019 deja 50% dintre adjudecări se realizau către palete electronice. Pentru ca în 2020 licitația să se mute integral în online, ceea ce a forțat iubitorii de artă și de istorie, care preferau în trecut atmosfera sălii fizice de licitație, să deschidă conturi online pentru a putea continua să investească în pasiunile lor.

2.Cea mai lungă licitație. Cel mai lung an a adus și cea mai lungă licitație, firește, în online. Dacă cea mai lungă licitație a anului 2019, pe atunci record absolut de durată în piața românească de artă, Licitaţia A10 de iarnă, a durat 6 ore și 55 de minute, în 2020, poate și datorită numărului din ce în ce mai mare de palete electronic participante, Licitația A10 de Iarnă (incluzând și secțiunea caritabilă pentru sprijinirea Casei Memoriale Doina Cornea), a durat peste 8 ore (8 ore și 17 minute).

3.Anul cu cele mai multe licitații caritabile. Nu mai puțin de 6 licitații caritabile în 2020, în condițiile în care, teoretic, 2020 urma să fie un an fără activitate. „Frumusețea salvează lumea”, secțiune caritabilă dedicată Crucii Roșii în 2 iulie, secțiunile caritabile dedicate Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități, respectiv Hospice în 11 noiembrie, secțiunea dedicată sprijinirii Uniunii Ariștilor Plastici din România în 12 noiembrie, Licitația caritabilă a Festivalului Brazilor de Crăciun, în beneficiul organizației Salvați Copii România în 10 decembrie, precum și secțiunea caritabilă pentru sprijinirea Casei Memoriale Doina Cornea în 16 decembrie –au jalonat cele cca. 40 de licitații comerciale organizate în 2020 de Casa A10 by Artmark.Amintim și proiectul din prima jumătate a anului, de donare a 5% din încasările licitațiilor comerciale organizate în lunile stării de urgență (martie, aprilie, mai), către asociații și fundații implicate în susținerea efortului medicalpandemic sau, dimpotrivă, cronic.

Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile, într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție –contra-intuitiv probabil, pentru cei mai mulți dintre noi –putem concluziona că în momente de cumpănă, mulți români au optat mai limpede pentru valori fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională –și, nu în ultimul rând –caritatea. Sintetizând cifrele, putem concluziona că în 2020 românul a devenit (sau a dovedit că este) cu 30% mai empatic si mai rafinat cultural.

4.Anul 2020 a adus și recordulromânesc de carte. Caietul-manuscris „Amurgul gândurilor” al lui Emil Cioran s-a adjudecat cu 19.000 euro (în Licitația A10 de Celebrități și Autografe, 26 noiembrie).

5.Tot 2020 aduce și recordulnațional de preț pentru o icoană pe sticlăvândută prin licitație. Astfel, o icoană pe glajă de mari dimensiuni, realizată de zugraful Ioniță din Brașov, unul dintre primii iconari români pe sticlă, la cca. 1770-1780, ilustrând scena biblică a „Prezentării la Templu a Fecioarei Maria”, se adjudecă cu 7.000 de euro (în Licitația A10 de Artă Sacră din 9 decembrie).

6.Iar recordulde preț la tematica eleganței feminine, de 32.500 euro, se înregistrează tot în decembrie, pentru o excepțională geantă Hermes „Constance 24”, din piele de crocodil, de culoare Rose Scheherazade (în Licitația A10 de Crăciun –Genți și Vinuri de Colecție, 8 decembrie).

7.Totodată, o superbă katană (sabie japoneză desamurai) realizată în 1563 de un cunoscut fierar japonez, Bishu Osafune Kiyomitsu, aduce recent și recordul la sabie, fiind adjudecată cu 14.000 de euro (Licitația A10 de Săbii și Covoare, 17 noiembrie). Record anterior la sabie, de 10.000 de euro, tot pentru o katană de maestru japonez, katana Mumei, realizată de fierarul Kanenori în 1592, fiind adjudecat, tot la Artmark, în 12 iulie 2016.

8.Pentru un registru al artei decorative mai rar prezent în licitații, covoarele de colecție, anul 2020 aduce de asemenea un nou record. Un excepțional covor persan Qum, din mătase, se adjudecă cu 6.500 de euro (Licitația A10 de Săbii și Covoare, 17 noiembrie). Recordul pentru un covorromânesc datează tot din 2020, de 4.750 de euro, adjudecat pentru un remarcabil covor oltenesc din lână, decorat cu privighetoare și lalele, realizat la sfârșitul secolului XIX (Licitația de Valori Tradiționale, inclusiv colecția de icoane pe sticlă Cecilia Cuțescu-Storck, 9 iulie).

9.Tot 2020 este anul care marchează recordul românesc de adjudecare pentru o fotografie. Astfel, fotografia realizată de Constantin Brâncuși sculpturii sale reprezentând portretul stilizat al baronesei Renée Franchon, datată 1908, provenind din colecția Barbu Brezianu,a fost adjudecată cu 16.000 de euro(Licitația A10 a Colecției unui Galerist de Artă Contemporană, 29 septembrie). Pe locul secund se află adjudecarea cu 14.000 de euro a unei fotografii reprezentând pe Constantin Brâncuși, alături de câinele său Polaire, realizată de prietenul acestuia, artistulamerican Man Ray (Licitația A10 a unei Colecții de Avangardă, partea II, 27 octombrie).

10.New entry: în rândul licitațiilor anului 2020 un loc neașteptat de semnificativ a fost ocupat de licitațiile de ceasuriimportante, unicate, vintage ori ediții limitate. Rare datorită vechimii lor ori ediții contemporane, însă de colecție, realizate în puține exemplare, au reprezentat, în piața românească de artă, investiția anului 2020, posibil și datorită conținutului intrinsec de metal prețios, precum și circulabilității practic internaționale. Astfel, A10 by Artmark a organizat 3 licitații de ceasuri în lunile mai, noiembrie și decembrie, care s-au soldat cu adjudecări în valoare totală de aprox. 2,5 milioane de euro.

ROMANIA LUXURY

Raport al pietei de arta din prima jumatate a lui 2020, inclusiv perspective 2020-2021, in contextul pandemiei

Institutul de Management al Artei, divizie de cercetare, statistică și educație a grupului Artmark, cunoscută în spațiul public nu doar pentru organizarea de cursuri despre artă și piața de artă, ci și pentru rapoartele regulate de monitorizare a stadiului pieței românești de artă, a lansat recent, împreună cu Asociația Culturală Pangratti, un raport intermediar de piață românească de artă, ce analizează primul semestru al anului curent, tratând evoluția pieței locale de artă în contextul dificil și diferit anului de carantină 2020.
Contextul pandemic a influențat considerabil piața românească de artă, pe de o parte în direcții intuibile – accent pe conectivitate online, raportarea la artă ca mijloc de tezaurizare a valorii banului, scăderea activității galeriilor de artă contemporană – dar și în direcții contraintuitive, precum creșterea unor volume brute de vânzări, comparativ cu primul semestru 2019.

Raportul primei jumătăți de an 2020 propune o incursiune în evenimentele care au dus la continuarea creșterii pieței de artă în ultima perioadă (creștere medie anuală a pieței românești de artă de 22% în perioada 2016-2019) și o explorare a modului în care noua situație globală va produce efecte semnificative și schimbătoare asupra tuturor celor implicați – de la artiști, la galerii și case de licitații, la desfășurarea de evenimente artistice, precum și în procesul de cumpărare și motivația de a investi în artă.

Raportul ia în considerare, în primul rând, prima subperioadă a semestrului, adică lunile de primăvară, influențate profund de incidența măsurilor de prevenire a extinderii pandemiei și de temerea de relaționare socială (raportat la care linile de vară, ce au urmat, au fost marcate de o relaxare a măsurilor de constrângere și, în general, a piețelor).

O succintă survolare a pieței românești de artă indică o întrerupere totală a activității de bază în sectorul pieței primare, a galeriilor, al căror rost esențial este să promoveze arta prin expoziții. Piața, în acest caz, s-a îndreptat către unica soluție permisă și posibilă, aceea de a se organiza în online, prin expoziții, tururi virtuale și licitații online (excepție fericită au făcut casele de licitație ce aveau deja pregătită și funcțională o platformă de tranzacționare online).

Dintre cele șase case de licitație existente în 2019, doar trei și-au continuat activitatea în prima perioadă a pandemiei – A10 (Artmark), Alis și Quadro, fiecare folosind propriile facilități online, dezvoltate funcțional anterior contextului pandemic. Astfel, Licitația Artmark de Primăvară – cel mai mare eveniment al pieței de artă din primul trimestru, nu a fost afectată de contextul pandemic, înregistrând o rată de adjudecare de peste 90% și vânzări de 1,25 milioane de euro – (raportat, spre exemplu, la Licitația Artmark de Primăvară din martie 2019, unde totalul de adjudecare a fost de 1,03 milioane de euro, iar rata de adjudecare de 87,9%.

Iată principalele motive analizate de Raport pentru evoluția pozitivă a vânzărilor de artă din lunile contextului pandemic (cu probabilitatea acestor motive de a se menține cel puțin până la sfârșitul lui 2020):

Motivul factual – buna premisă a construcției anilor precedenți, care nu poate fi înlăturată din calculul volumelor de vânzare curente 2020. Creșterea relativ liniară din ultimii 5 ani de piața de artă, bizuită pe o revenire treptată a economiei, dar și pe o marketare cantitativă a ofertei de artă românească, stă la baza formării audienței licitațiilor din primăvară și vară.

1. Momentul „lucrurilor care contează cu adevărat” – creșterea interesului consumatorului cultural pentru viața sa privată, eventual și resursa suplimentară de timp – a consumatorului cultural, pentru a evalua meritele ofertei de artă, paranteza de timp deschisă de inactivitatea socială impusă, creând consumatorului cultural posibilitatea practică de a nu rata, așa cum se petrecea frecvent, eventualele oportunități ale ofertei de artă curente, apte să îi înfrumusețeze viața – prioritate altminteri, în trecut, frecvent amânată.

2. Lecția crizei trecute – probabil, principalul motiv al continuării trendului crescător de piață încă din primele luni de context pandemic survine atât din lecțiile crizei economice 2008-2010, cât și din instinctele economice de a conserva valoarea banilor în recipiente sigure, în fața posibilității/probabilității unei viitoare inflații, în contextul în care statele ar încerca să facă față nevoii bugetare pe calea creșterii cantității de bani în circulație. În mod tradițional, arta de patrimoniu, aurul, metalele prețioase au jucat, de-a lungul secolelor, în situații similare, în pragul multor crize, interne ori internaționale, acolo unde și performanța financiară a emisiunilor statale este pusă sub semnul întrebării, rol de valori de refugiu, păstrând, până la regularizarea piețelor și până la stabilizarea valorii monedei, valoarea financiară a economiilor, la nivelul dinaintea crizei.

În privința perspectivelor de piață pentru 2020-2021, plecând de la stadiul în care a rămas piața de artă în 2019 și reacțiile la contextul pandemic, Raportul are în vedere câteva evoluții simțitoare, atât la nivel instituțional, cât și la cel al jucătorilor privați. Se preconizează pentru perioada imediat următoare activarea unor forțe și motivații opuse, unele continuând din perioada anterioară, dar încetinite de criză, altele atipice, provocate de așteptări ori nevoi specifice crizei, precum:

Continuarea creșterii pieței – însă atipică și doar parțial organică. Preferarea tezaurizării în fața investiției, așadar a achiziției de risc minim sau zero, sigure, a numelor mari, de patrimoniu – precum Grigorescu, Aman, Luchian, Petrașcu, Luchian, Tonitza, Pallady, Baba, Bălașa etc. Totodată, se va restrânge rolul jucat de galeriile de artă, îndeosebi de cele de artă de patrimoniu și magazine de antichități, în favoarea caselor de lciitații, precum și rolul jucat de galeriile de artă contemporană, în favoarea achizițiilor directe din atelierul artistului ori online din markeplace-uri dedicate.

Progresul digitalizării pieței de artă – pornind de la exemplul celor câtorva platforme de licitare online funcționale, se estimează că următoarea etapă de digitalizare a pieței românești de artă va consta în consacrarea unui (sau unora) mare marketplace online care să preia rol dominant de piață în circa 2-4 ani. O șansă de platformă de tip marketplace pentru toate categoriile de artă o vor avea și casele mari de licitație, dacă sunt avantajate de o clientelă numeroasă și un canal deja funcțional de tranzacționare online.

Liberalizarea cadrului legislativ cu privire la artă – integrarea României în blocul comunitar va concretiza în anii următori modernizări notabile în ceea ce privește transparența inventarelor de bunuri culturale mobile ale muzeelor naționale și locale, aflate în proprietate publică, ce vor deveni accesibile atât cercetătorilor, cât și publicului larg interesat. Totodată, Raportul mizează pe creșterea interesului în direcția punerii în valoare a artei românești, atât prin expoziții și publicații, orientate către justificările interne ale sectorului public, dar și promovarea culturii vizuale românești în străinătate, prin îngăduirea exportului de artă și prin încurajarea procesului de colecționare de artă românească și de către iubitorii de artă străini, susținerea unor programme expoziționale în străinătate și a unor schimburi culturale intereuropene.

Versiunea integrală a ”Raportului privind piața de artă 2020-2021 în context pandemiei” poate fi descărcată AICI

HOME LUXURY

Record absolut de opere vandute pe piata de arta in 2019

Numărul operelor de artă vândute la licitaţie a atins în 2019 un record absolut, chiar dacă la nivel global piaţa de artă a scăzut cu 14%, potrivit bilanţului anual publicat de Artprice.

550.000 de loturi de „Fine Art” (categorie ce include pictura, sculptura, desenul, fotografia, stampele, instalaţiile şi tapiseriile), faţă de 539.000 de loturi în 2018, au fost vândute la licitaţie în 2019 pentru o sumă totală de 13,3 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai mare număr de opere de artă înregistrat vreodată în sălile de licitaţie, subliniază raportul Artprice.

Totuşi, când vine vorba de cifra de afaceri, piaţa de artă a scăzut cu 14% în 2019 comparativ cu 2018, când a atins o sumă de 15,5 miliarde de dolari.

Artprice precizează că în 2019 indicele global al preţurilor operelor de artă a rămas stabil (creştere de 0,48%) la fel ca şi rata operelor de artă nevândute (38%). Această rată este un barometru care indică dacă piaţa de artă traversează o spirală speculativă (atunci când rata operelor de artă nevândute este mai mică de 20%) sau dimpotrivă dacă este în cădere liberă (atunci rata operelor de artă nevândute este mai mare de 60%).

Un fenomen inedit în 2019 a fost faptul că piaţa de artă din Franţa a înregistrat cel mai puternic ritm de creştere la nivel mondial, redobândind o parte din rolul său anterior de mare putere, cu o cifră de afaceri de 827 milioane de dolari (creştere de 18% comparativ cu 2018). În funcţie de numărul de loturi vândute, Franţa se situează pe poziţia secundă la nivel mondial cu 82.016 loturi (în urma SUA cu 99.000 de loturi vândute). Franţa se poate lăuda că deţine Artcurial, prima casă de licitaţii din Europa şi numărul 11 la nivel mondial.

Mai multe opere de artă remarcabile au fost vândute la licitaţie în Franţa precum tabloul „Hristos batjocorit” de Cimabue, care a fost vândut pentru 24 milioane de euro.

Franţa a devansat pieţele de artă din Germania (268 milioane de dolari), Italia (207 milioane de dolari) şi Elveţia (110 milioane de dolari).

La nivel mondial însă, SUA cu vânzări de 4,6 miliarde de dolari, devansează China (4,1 miliarde de dolari) şi Marea Britanie (2,2 miliarde de dolari). Toate aceste trei mari puteri pe piaţa artei, care concentrează 82% din sumele rezultate la nivel mondial din vânzarea de opere de artă, au înregistrat în 2019 o scădere a cifrei de afaceri. China a înregistrat o scădere mai modestă (minus 9%), decât SUA (minus 22%) şi Marea Britanie (minus 21%).

Acest studiu este realizat în fiecare an de Artprice pe baza vânzărilor la licitaţiile publice. Clasamentul nu include însă şi antichităţile, bunurile culturale anonime şi obiectele de mobilier.

HOME LUXURY

Piata de arta a fost infloritoare in 2018


Piaţa de artă a crescut în 2018 pe plan mondial (+4%), pentru al treilea an consecutiv, atingând un record absolut înregistrat după 1945, cu 539.000 de loturi vândute, în pofida unei încetiniri înregistrate în al doilea semestru, a anunţat luni publicaţia franceză Artprice, lider mondial în domeniul bazelor de date ce includ cotaţiile şi indicii de preţuri ai operelor de artă, informează AFP.

Acest raport anual, comunicat în exclusivitate redacţiei AFP, a fost realizat pe baza vânzărilor realizate la licitaţiile publice (comisioane de vânzare incluse) înregistrate de Artprice şi de partenerul său chinez Artron. Vânzările au inclus picturi, sculpturi, desene, fotografii, stampe, videoclipuri, instalaţii, tapiserii, dar nu şi antichităţi, bunuri culturale anonime şi obiecte de mobilier, scrie Agerpres.ro.

Produsul global al vânzărilor a atins în 2018 pragul de 15,5 miliarde de dolari (+4%). Creşterea s-a bazat pe piaţa occidentală (+12%), stimulată la rândul ei de Statele Unite (+18%).

Brexit-ul nu pare să aibă impact asupra pieţei de artă din Marea Britanie (+12%). Italia (+17%) şi Japonia (+31%) au beneficiat de un an favorabil, în timp ce Franţei (-10%) „i-au lipsit fără niciun dubiu piesele frumoase”, potrivit experţilor de la Artprice.

Piaţa chineză (-12%) din jurul celor patru piloni ai săi – Beijing, Hong Kong, Shanghai şi Guangzhou – îşi continuă restructurarea, casele de licitaţii încercând să îşi reducă rata de obiecte rămase nevândute, care a fost anul trecut de 54%.

Potrivit Artprice, deşi „cumpărătorii din Occident s-au arătat foarte încrezători în primul semestru, au fost mult mai exigenţi odată cu primele vânzări din sezonul de toamnă”.

Global, precizează Artprice, piaţa a afişat o rată de obiecte nevândute între 30% şi 35%, „o cifră justă” potrivit lui Thierry Ehrmann, fondatorul Artprice, însă al doilea semestru a fost marcat de o rată de lucrări rămase nevândute neobişnuit de mare pe piaţa obiectelor de lux.

„Încetinirea din al doilea semestru (-7,4% în Occident şi -15,6% în China) este contrabalansată prin noi recorduri, profund simbolice, care dovedesc că persoanele care cumpără nu şi-au pierdut în niciun caz încrederea, ci se concentrează pe cele mai frumoase obiecte”, se afirmă în raport.

David Hockney a devenit cel mai scump artist în viaţă, după ce una dintre lucrările sale, „Portrait of an Artist (Pool with Two Figures)”, s-a vândut la o licitaţie organizată de casa Christie’s cu 90,3 milioane de dolari.

Arta contemporană şi postbelică – care deţin împreună 38% din piaţă – rămân locomotivele pieţei de artă.

Statele Unite, China şi Marea Britanie concentrează 85% din cifra de afaceri mondială, cu 44% din totalul tranzacţiilor. Există însă şi o diversificare evidentă, cu 40 de naţionalităţi diferite prezente în Topul 500 al artiştilor.

New York rămâne pe primul loc în topul mondial al oraşelor, cu nouă dintre cele mai profitabile licitaţii de artă organizate anul trecut.

Pe termen lung, a remarcat fondatorul Artprice, „Marea Asie, care concentrează deja peste o treime din valoarea mondială a pieţei de artă, ar putea să domine mapamondul peste cinci-zece ani”.

Pe plan global, muzeele şi fundaţiile private prosperă, graţie unei veritabile economii a divertismentului: produse derivate, vizite virtuale etc. Industria muzeală (publică şi privată) a achiziţionat 72% dintre operele puse în vânzare la licitaţii şi a realizat opt dintre cele mai scumpe 10 achiziţii ale anului 2018, potrivit Artprice. Primele 100 de muzee ale lumii au înregistrat o creştere de 1.200% a numărului de vizitatori în raport cu anul 2002.

Apetitul pentru artă este un manifest pe piaţa occidentală. „Această veritabilă mană artistică nu este rezervată elitei financiare, iar operele vândute cu peste 50.000 de dolari” nu reprezintă decât 4% din volumul global.

Repartizarea vânzărilor din Occident pe categorii: pictură (40%), stampe (22%), desen (21%), sculptură (8%) şi fotografie (4%).

Pablo Picasso a înregistrat o performanţă excepţională în 2018: 3.390 de loturi vândute cu 744,4 milioane de dolari. Preţurile au crescut şi pentru lucrările semnate de Kazimir Malevitch şi Pierre Soulages. De notat şi succesul artiştilor afro-americani, precum pictorul Kerry James Marshall.

Însă Artprice reaminteşte în raportul său şi un eveniment insolit din 2018: în octombrie, casa Christie’s a vândut la New York prima operă de artă concepută integral de un program de inteligenţă artificială (IA). Tabloul „Edmund de Belamy” a atins pragul de 432.500 de dolari, depăşind de 45 de ori limita superioară a intervalului său estimativ. Lucrarea este prima operă realizată de colectivul Obvious, alcătuit din trei tineri francezi – un inginer, un antreprenor şi un artist.