A te numi „orașul pe moarte” s-ar putea să nu pară cel mai bun mod de a atrage vizitatori, dar Civita a învățat să-și câștige existența din moarte.

Și a rezistat morții de atât de mult timp încât Italia dorește ca orașul Civita, supranumit și „orașul care moare”, să fie inclus de UNESCO în Patrimoniul Mondial.

Cu secole în urmă, orașul era mult mai mare și legat printr-un drum de alte așezări. Alunecările de teren, cutremurele, fisurile și eroziunea i-au redus dramatic dimensiunea și l-au lăsat așezat spectaculos singur în vârful unei culmi.

Când norii de iarnă sunt mici și la altitudine joasă, Civita pare un castel plutitor în aer. Într-o zi senină, stânca pe care se sprijină arată ca o felie de tort multistrat.

Argila provenind de la o mare interioară care a existat cu un milion de ani în urmă susţine straturi compacte de cenuşă şi magmă apărute în urma unor erupţii vulcanice succesive.

Trecutul, prezentul şi viitorul oraşului Civita reprezintă materialul ideal de studiu pentru orice geolog, iar o alunecare de teren majoră, care s-a produs în anul 1114, se află încă în studiu şi în ziua de astăzi.

”Timp de trei milenii, eroziunea regresivă a redus practic Civita la un singur nucleu, din care a mai rămas piaţa şi câteva străzi în jurul acesteia”, a spus Luca Costantini, de 49 de ani, unul dintre geologii care face parte din proiectul de monitorizare şi încetinire a procesului de eroziune.

În caverne subterane săpate într-o stâncă dintr-o rocă vulcanică moale, denumită tufo, zidurile sunt susţinute cu ajutorul unor bare metalice.

”Sloganul nostru este ‘rezistenţă’ întrucât Civita a fost fondată de etrusci, a dăinuit în timpul perioadei romane şi a întregii perioade medievale pentru a ajunge aşa cum este în prezent”, a spus Luca Profili, de 32 de ani, primarul comunei Bagnoregio, de care aparţine Civita.

Purtătorul de cuvânt al primarului, Roberto Pomi, a precizat că Italia a înaintat propunerea de includere în Patrimoniul Mondial în ianuarie şi preconizează ca UNESCO să ia o decizie în iunie anul viitor.

Ceea ce s-a păstrat până astăzi din Civita datează în mare parte din perioada medievală şi are aproximativ 152 de metri lungime şi 90 de metri lăţime, echivalentul a mai puţin de două terenuri de fotbal. Piaţa principală este de mărimea unui teren de baschet.

Odinioară de trei ori mai mare decât dimensiunea actuală, de-a lungul secolelor, cartiere întregi s-au prăbuşit din cauza alunecărilor de teren. În prezent, este accesibilă vizitatorilor prin intermediul unei rampe abrupte şi lungi, pe care pot trece pietoni şi maşinuţe de golf.

Numărul rezidenţilor permanenţi variază între 10 şi 14 în funcţie de anotimp. Înaintea pandemiei, Civita a fost o atracţie pentru turiştii care călătoreau între Roma şi Florenţa.

Turiştii sunt direcţionaţi prin indicatoare pe care se poate citi ”Civita – Oraşul care moare”.