Tag Archives palatul sutu

STYLE GUIDE

Acte domnești fanariote din patrimoniul Muzeului Municipiului București, expuse la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze, începând cu data de 28 aprilie 2022, expoziția „Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2).

Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea ce a debutat în aprilie 1427, redactate pe pergament sau hârtie de către diecii cancelariilor, în limbile slavonă și română, cu caractere chirilice. Vor fi etalate acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea.

„Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, delnițe, vii, ţigani, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, fie porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Se adaugă și scutiri de la plata dărilor percepute pentru prăvăliile sau scaunele de carne, deținute în București de casa lui Grigore (Grigorașco) Suțu beizadea, ori pentru liudele care lucrau viile domnești din Dealul Piteștilor (jud. Muscel), tot ale sale, cât și pentru cele deținute de către Alexandru Nenciulescu fost mare vistier. În același timp, putem menționa și cazul celor doi meșteri lumânărari de la ctitoria lui Mihai Cantacuzino mare vistier unde se prăznuia hramul Sf. 40 de Mucenici, aflată pe principala arteră bucureșteană, Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care au beneficiat de „apărare de bir și de alte supărări” tocmai pentru ca să nu se „lipsească din pământul țării un meșteșug nou”, care era „de podoaba sfintelor biserici”.

De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat de stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor”, a declarat dr. Grina-Mihaela Rafailă, muzeograf, curator al expoziției.

În cadrul expoziției, pe lângă înscrisuri, publicul poate vedea obiecte din mai multe colecții precum cea de arme, fotografii, cărți poștale și clișee fotografice, tipărituri și imprimate.

Vizitatorii pot studia pe îndelete documentele expuse într-un context special, în sala care găzduiește fragmente de pictură murală salvate de la Mănăstirea Văcărești ridicată de primul domnitor fanariot Nicolae Mavrocordat, o persoană luminată, foarte cunoscută pentru colecția de cărți pe care o avea și pentru faptul că a ridicat lăcașuri de cult și le-a terminat pe cele pe care le-a găsit începute. Pentru ridicarea Mănăstirii Văcărești au fost aduși meșteri instruiți la Școala lui Constantinos, construcția devenind astfel o bijuterie a stilului brâncovenesc.

STYLE GUIDE

Carte rara din epoca domniilor fanariote, la Palatul Sutu

Expoziţia „Carte rară din epoca domniilor fanariote”, care prezintă tipărituri publicate în acea perioadă, selectate din fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului Bucureşti, va fi deschisă vineri la Palatul Suţu.

Potrivit unui comunicat al Muzeul Municipiului Bucureşti, expoziţia propune o întâlnire directă cu universul cărţii vechi româneşti, care cuprinde pe toţi cei care au contribuit la apariţia ei: autori, traducători, editori, îngrijitori de ediţie şi corectori, tipografi şi gravori.

„Veţi putea vedea şi compara cărţi bisericeşti, cărţi cu tematică laică (juridică, literară, istorică) tipărite la Bucureşti şi Râmnic sub patronajul domnitorilor fanarioţi (începând cu Nicolae Mavrocordat şi încheind cu Alexandru Suţu), precum şi lucrări publicate în aceeaşi perioadă de autori români şi greci la Viena şi Leipzig. Majoritatea exemplarelor păstrează pe filele lor însemnări manuscrise, care ne-au permis reconstituirea drumului străbătut de la ieşirea din tipografie, până la destinaţia actuală”, a declarat dr. Daniela Lupu, curator al expoziţiei, şef Serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă – MMB, citată în comunicat.

Cărţile rare sunt prezentate vizitatorilor într-un context special, în sala care găzduieşte fragmente de pictură murală salvate de la Mănăstirea Văcăreşti, ridicată de primul domnitor fanariot Nicolae Mavrocordat, o persoană luminată, foarte cunoscută pentru colecţia de cărţi pe care o avea şi pentru faptul că a ridicat locaşuri de cult şi le-a terminat pe cele pe care le-a găsit începute, precizează organizatorii.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 20 martie 2022.

STYLE GUIDE

Atmosfera Bucurestiului interbelic recreata prin costume, accesorii vestimentare si fotografie, la Palatul Sutu

La mijlocul lunii noiembrie Muzeul Municipiului București face o surpriză publicului și prezintă la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2) expoziția „Moda în Bucureștiul interbelic”.

Expoziția dedicată modei și evoluției sale va fi deschisă începând cu data de 18 noiembrie și vine în întâmpinarea întrebărilor publicului îndrăgostit de modă sau specialist și interesat de viața urbană sub toate aspectele ei.
„Întoarcerea în timp prin analiza artelor decorative, în special a costumului, în strânsă legătură cu dezvoltarea arhitectural-urbanistică a Bucureștiului, demonstrează o evoluție fascinantă și complexă a acestuia. Istoria oferă date suficiente pentru a începe demersul: gravurile, artele plastice, fotografia de epocă cu personaje, străzi și bulevarde, terase și cârciumioare, veșmintele păstrate în colecția muzeului, toate acestea vor ajuta la recompunerea unei epoci interesante și înfloritoare trăită de bătrânul București. Șansa de a studia colecțiile Muzeului Municipiului București, cu precădere pe aceea de Costum și accesorii vestimentare, a făcut să se nască dorința de a face cunoscute comorile patrimoniale, dar și evoluția modei, oglinda vieții simple sau complicate a fiecăruia dintre semenii noștri. Moda, care s-a răspândit larg în anii ’20, era simplă și practică, folosind cu precădere producția industrială de serie. Datorită costumației reduse și croielilor simple ale rochiilor, care puteau fi lucrate în casă, diferențele sociale erau mai puțin vizibile decât până atunci. Atributele feminine erau mascate intenționat: tunsoarea à la garçonne, croiala dreaptă, fără pense, cordonul pe șolduri, pentru a nu fi marcată talia. Pălăria mică acoperea tot părul, uneori chiar fruntea, și semăna cu o cască militară. Erau preferate rochia-sac sau fusta și bluza, drepte, fără talie, cu cordon pe șolduri, cu mâneci lungi sau deloc. Se foloseau suporturi textile ușoare, suple, precum jerseul, flanelul, crêpe-de-Chine, mătasea artificială, ieftină, lavabilă, ușoară”. – Dr. Maria-Camelia Ene, curator al expoziției, expert în costum și accesorii vestimentare, șef Birou Istorie Bucureșteană, MMB

Noua expoziție va prezenta publicului costume purtate în perioada interbelică, accesorii vestimentare, ansambluri decorative interioare, fotografii, personaje și imagini ale orașului cu arhitectură modernă, artere aglomerate de pietoni eleganți și automobile, străzi, bulevarde, birturi și terase.

Mobilierul, cristalul și porțelanul care împodobeau interioarele caselor bucureștene vor recompune imaginea interbelică a Bucureștiului, capitală europeană. Alături de costume sunt valorificate Colecțiile Fotografii, Cărți poștale și Clișee fotografice, Artă Decorativă-Metal, Artă Decorativă-Cristal și Porțelan, Artă Decorativă-Mobilier, Diverse, Știință-Tehnică.

„În sala de conferințe de la parterul Palatului Suțu vor fi admirate costume elegante, chipuri și imagini ale orașului, interioare de casă – acum o amintire vie a vieții frenetice de atunci, în București”, precizează curatorul expoziției, Dr. Maria-Camelia Ene. Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 14 februarie 2021.
Alte expoziții deschise în această perioadă la Palatul Suțu sunt:

Expoziția permanentă „Timpul Orașului”; Expoziția-eveniment „Valentina Rusu Ciobanu. O sută de ani de la naștere” (până pe 29 noiembrie 2020); Expozițiile tematice „Bucureștiul medieval al familiei Mavrocordat” (până în luna iulie 2021); „Muzeul Simu și Pinacoteca București” (până pe 17 ianuarie 2021); „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor” (până pe 15 noiembrie 2020); Expoziția de Benzi desenate din perioada interbelică, partea I 1924 – 1939 (până pe 15 noiembrie 2020).

STYLE GUIDE

Expozitia „Gustav Klimt. Precursor al modernitatii”, la Palatul Sutu

Muzeul Municipiului București și Forumul Cultural Austriac București organizează vernisajul expoziției „Gustav Klimt. Precursor al modernității”, eveniment care va avea loc marți, 15 ianuarie 2019, ora 18.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2).

Expoziţia itinerantă, compusă din 15 panouri cu texte explicative și imagini, a fost realizată la propunerea Ministerului Afacerilor Externe al Austriei și va putea fi vizitată la Palatul Suțu în perioada 15 ianuarie – 28 februarie 2019, de marți până duminică, 10.00-17.30. Expoziția nu cuprinde lucrări originale.

Alături de Josef Hoffmann, Otto Wagner, Joseph Maria Olbrich, Richard Gerstl, Egon Schiele şi Oskar Kokoschka, Gustav Klimt (1862 – 1918) este exponentul unei epoci fascinante, ale cărei ecouri se resimt până în prezent.

Expoziția „Gustav Klimt. Precursor al modernității” se oprește asupra celor mai importante repere din activitatea artistului.

Intrarea este liberă la vernisajul expoziției, în limita locurilor disponibile.

STYLE GUIDE

Conferintele de joi de la Palatul Sutu se reiau cu o prezentare dedicata jurnalismului cultural si interviului de televiziune

Începând cu data de 4 octombrie se reiau, la Palatul Suțu, Conferințele de joi, în organizarea Muzeului Municipiului București, coordonator fiind Cătălin D. Constantin. Dezbaterea din 4 octombrie începe la ora 18.30, titlul acesteia fiind „Jurnalismul cultural. Interviul de televiziune. Ce este, ce pare și ce ar trebui să fie”, susținută de Marius Constantinescu.

Despre tema abordată Marius Constantinescu a declarat: „Un dans. Nu-l începi de nevoie, dar, chiar dacă se mai nimereşte şi aşa, o faci cu graţie, ştiinţă sau ingenuitate. De cele mai multe ori, îl iniţiezi, hai, poate nu de drag, ci măcar dintr-o stringentă dorinţă de a culege, de a obţine şi de a da mai departe. Când e cu dorinţă şi plăcere, puţin probabil ca stelele să nu se alinieze. Aşa am simţit dintotdeauna că trebuie să fie un interviu. O potrivire de paşi, de secvenţe, de ritmuri interioare, în care nu există A mare şi a mic, ci schimburi de roluri şi de balans. Un interviu poate avea instinctualitatea animalică a unui tango sau rutina alunecoasă a unui vals, surpriza explozivă a unei samba sau vehemenţa unui dans irlandez. Cum se succed pașii într-un interviu de personalitate pentru televiziune? Să povestim împreună! Să vedem de partea cealaltă a camerei, în timpul, dar și înainte și după. Manual de bună creștere? Nici pomeneală. Breviar de idei în continuă metamorfoză.”

Marius Constantinescu este prezentator şi realizator radio-TV. Din 2005, a fost legat de fiecare ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu, unde prezintă concertele transmise în direct şi realizează interviurile (exclusivităţi naţionale) cu cei mai importanţi artişti invitaţi. A obţinut trei premii APTR, unul dintre ele pentru „Profil. Poveste. Personaj”, proiect care a devenit şi carte (Editura ART). În 2013 a publicat CORTEZ, un alt fel de biografie a celebrei mezzo-soprane Viorica Cortez (Baroque Books & Arts). Ulterior, în 2015, volumul a fost republicat în ediţie nouă la Editura Humanitas, editură care i-a publicat și volumul „Press Pass. Interviuri şi pagini de jurnal de la Festivalul Internaţional George Enescu”, ediţiile 2011 şi 2013. Cel mai recent volum al său este ROSÉ (Nemira, 2017). În prezent, Marius Constantinescu prezintă şi coordonează seria Interviurilor Enescu 2017 (TVR), prezintă şi realizează magazinul de arte Cult@rt (TVR3), semnează editoriale de art & lifestyle, este MC pentru evenimente culturale de anvergură şi susţine cursuri şi ateliere de perfecţionare pentru publicul matur.

Următoarele Conferințe de joi de la Palatul Suțu, programate pentru luna octombrie, sunt:
 Joi, 11 octombrie 2018, ora 18.30 – „Cartea soldatului”, susținută de Doina Ruști și premiera documentarului „Cartea Soldatului”/„Soldier’s Book”, realizat de Doina Ruști și Marius Doinici;
 Joi, 18 octombrie 2018, ora 18.30 – „’Arheologii’ vizuale în arta premodernă: istoria în fărâme”, susținută de Simona Drăgan;
 Joi, 25 octombrie 2018, ora 18.30 – „Mistere în pictura lui Theodor Aman”, susținută de Greta Șuteu, Muzeograf – Muzeul Municipiului București.

Intrare – 10 lei. Biletele se pot cumpăra în ziua conferinței, de la standul de bilete al Palatului Suțu.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

STYLE GUIDE

Vernisaj la Palatul Sutu dedicat centenarului Marii Uniri

Fizionomii Unificatoare - Imagine din expozitie

Muzeul Municipiului București deschide expoziția Fizionomii Unificatoare «Toți în Unu» – Povestea unui proiect de țară, primul proiect expozițional al muzeului dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918.

Vernisajul are loc vineri, 17 noiembrie, ora 18:00, la Palatul Suțu, cu participarea Prof. dr. Sorin Antohi, Asociația Orbis Tertius / A treia lume, Prof. dr. Octavian Buda, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, Academia Română, Prof. dr. arh. Tomnița Florescu, Viceprimar al Capitalei, și Dr. Adrian Majuru, Manager al Muzeului Municipiului București.

Expoziția oferă o genealogie a ideilor legate de proiectul unificării României, parcursă în sens invers, pornind de la celebrări ale unirii înfăptuite în 1918 și reflexii ale imaginii regelui Ferdinand în posteritate, dezvoltând firul narativ cu Războiul de Independență, Unirea din 1859, Revoluția de la 1848 și modul în care aceste momente recuperează mitologii unificatoare mai vechi, culminând cu imaginea lui Mihai Viteazul.

Recuperarea imaginii lui Mihai Viteazul se realizează în expoziție printr-un demers fără precedent în spațiul muzeal românesc – reconstrucția chipului personajului istoric pornind de la măsurile antropometrice ale craniului. La baza procesului, desfășurat în perioada 2016 – 2017, au stat măsurătorile realizate de către profesorul Fr. I. Rainer în anul 1920 asupra relicvei de la Mănăstirea Dealu. Chipul voievodului este restituit în expoziție în trei etape, de la reproducerea craniului până la o imagine complexă a chipului, foarte apropiată de cea reală.

Galeria portretelor unificatoare, desfășurată între regele Ferdinand I și Mihai Viteazul, include reprezentări ale personalităților istorice cu diferite ambiții de independență, unificare și putere în spațiul românesc, precum Carol I, Al. Ioan Cuza, Nicolae Bălcescu, Tudor Vladimirescu, Constantin Brâncoveanu, Grigore al III-lea Ghica și alți reprezentanți ai familiilor domnitoare.

Subiectul expoziției se extinde orizontal prin obiecte care oferă detalii despre stilul de viață al societății din spațiul românesc, în momente relevante pentru demersurile de independență și unitate. Costume, accesorii, arme și obiecte decorative reîntregesc imagini ale vieților pe care s-au susținut aceste proiecte.

Dezvoltând perspectiva într-o direcție critică, expoziția cuprinde trimiteri către revendicările comuniste ale liderului ca urmaș al căpeteniilor dacilor, precum Burebista, înzestrat cu valoare unificatoare prin diferite mijloace de mitificare.
Contextualizarea discursului expozițional se realizează printr-o privire către prezent și viitor, deschizând proiecții despre ce anume ar trebui să fie și să facă membrii societății de azi pentru a asigura coerența și viabilitatea unui proiect de țară aflat încă în desfășurare.

Astfel, expoziția își propune să ofere resurse importante și perspective variate pentru reflecții privitoare la Centenarul Marii Uniri, pentru un public cât mai extins, și va fi deschisă în perioada 17 noiembrie 2017 – 28 februarie 2019.