Tag Archives nasa


Jeff Bezos da in judecata NASA si guvernul SUA, dupa ce SpaceX, detinuta de Elon Musk, a obtinut un contract de 2,9 miliarde de dolari


Blue Origin, compania aerospațială condusă de Jeff Bezos, a dat în judecată guvernul SUA și NASA, după decizia agenției aerospațiale americane de a acorda un contract de construire a unui modul lunar, în valoare de 2,9 miliarde de dolari companiei SpaceX, fondată de Elon Musk.

Potrivit Blue Origin, procesul înregistrat vineri într-o instanţă federală este ”o încercare de a remedia neregulile din procesul de achiziţie legat de Human Landing System al NASA”, scrie Reuters.

„Această plângere contestă evaluarea inadecvată și ilegală de către NASA a ofertelor”, au transmis avocații Blue Origin, citați de CNBC.

Acțiunea depusă luni în instanță reprezintă un nou pas în încercarea Blue Originde a schimba decizia NASA de a acorda SpaceX contractul de construire a landerului lunar pe care agenția spațială americană vrea să îl folosească în misiunea sa de aselenizare care ar uma să aibă loc în anul 2024.

Plângerea Blue Origin vine la câteva săptămâni după ce Biroul de Contabilitate a guvernului american a respins o altă plângere înaintată de compania lui Bezos și a aprobat decizia NASA prin care oferă contractul companiei SpaceX.

Agenția spațială americană anunțase în luna aprilie că a acordat contractul în valoare de 2,9 miliarde de dolari SpaceX.

Blue Origin, SpaceX și o altă companie privată, Dynetics, au depus oferte pentru două contracte, însă NASA a anunțat că va oferi un singur contract din cauza bugetului redus.


Cine sunt pasagerii care platesc 55 de milioane de dolari fiecare ca sa zboare la statia spatiala internationala


Primul echipaj spațial compus în întregime din cetățeni privați include doi bunici și un tată cu trei copii mici. Toți sunt extrem de bogați, având din plin mijloacele necesare pentru a suporta prețul biletului, adică 55 de milioane de dolari, pentru un sejur de opt zile, pe Stația Spațială Internațională.

Vor călători anul viitor pe Stația Spațială Internațională cu racheta SpaceX Falcon 9, ca urmare a unei colabărări între compania lui Elon Musk și Axiom Space, care coordonează misiunea, potrivit anunțului Axiom Space.

La începutul anului viitor, dacă totul merge conform planului, trio – Larry Connor, partenerul de conducere al Connor Group, o firmă de investiții imobiliare cu sediul în Ohio; Mark Pathy, director executiv al Mavrik Corp., o firmă de investiții canadiană; și Eytan Stibbe, om de afaceri și fost pilot de vânătoare al forțelor aeriene israeliene – va pleca de la Centrul Spațial Kennedy la bordul unei nave spațiale Dragon SpaceX pentru ceea ce este programat să fie un sejur de opt zile pe Stația Spațială Internațională.

Însoțitorul lor va fi Michael López-Alegría, un fost astronaut al NASA care a zburat în spațiu de patru ori și este acum vicepreședinte al Axiom Space, compania din Houston care își coordonează călătoria în spațiu. López-Alegría le supraveghează pregătirea și va servi ca comandant al misiunii.

Dacă are loc așa cum s-a prevăzut, zborul ar marca un moment important în zborul spațial uman, unul care, potrivit Axiom, care a anunțat marți identitățile celor trei pasageri plătitori, va face în cele din urmă spațiul mai accesibil și va eroda în continuare monopolul pe care guvernele l-au au ținut mult timp asupra călătoriilor spațiale. Compania, care încă finalizează acordul cu NASA, planifică două zboruri pe an și dezvoltă, de asemenea, o stație spațială proprie, pe care NASA speră că într-o zi o să înlocuiască Stația Spațială Internațională, laboratorul orbital care a fost în spațiu de 22 ani.

„Acesta este doar primul dintre mai multe echipaje spațiale Axiom ale căror misiuni private la Stația Spațială Internațională vor inaugura cu adevărat un viitor expansiv pentru oamenii din spațiu – și vor face o diferență semnificativă în lume atunci când se vor întoarce acasă”, a precizat într-o declarație Michael Suffredini, președintele Axiom Space.

De-a lungul anilor, mai mulți cetățeni privați bogați au zburat până la stația spațială – dar pe ambarcațiunile rusești Soyuz, deoarece NASA a interzis practicarea zborurilor din solul SUA. În 2019, NASA și-a schimbat poziția, spunând că misiunile ar contribui la creșterea unei industrii spațiale comerciale în dezvoltare, precum și la sprijinirea rezultatelor NASA. Agenția spațială percepe 35.000 de dolari pe zi pe pasager pentru hrană, depozitare și comunicare în timpul sejururilor la bordul laboratorului orbital – în total mai mult de 1 milion de dolari pentru patru persoane timp de opt zile.

„Dar nu va veni cu niciun punct Hilton sau Marriott”, a declarat Jeff DeWit, fostul director financiar al NASA, la anunțul din 2019 privind schimbarea politicii.

Pathy, în vârstă de 51 de ani, are trei copii mici, toată viața a fost pasionat de spațiu, dar nu credea că va putea merge vreodată până când un prieten nu i-a spus despre misiunile Axiom. Reacția sa inițială a fost sceptică. „Nu eram sigur că era complet real și nu auzisem niciodată de această companie, Axiom”, a spus el. „Evident, nu aveam de gând să explodez într-o rachetă, dacă acesta era un fel de costum de călătorie Mickey Mouse. Dar cu cât am întrebat mai mult și cu cât am vorbit mai mult direct cu ei, cu atât mi-am dat mai mult seama că era ceva cu adevărat posibil”.

Zborul cetățenilor privați în spațiu este un obiectiv pe care NASA l-a avut de ani de zile. La începutul programului de zboruri spațială, a prevăzut oferirea de locuri cetățenilor privați și a început un program „Spaceflight Participant”. Câțiva membri ai Congresului au zburat mai întâi, Sens. Jake Garn (R-Utah) și Bill Nelson (D-Florida), dar apoi NASA a ales un profesor – Christa McAuliffe, care a predat istoria în Concord, NH Next, un jurnalist urma sa meargă, apoi poate un artist.

Programul s-a încheiat, însă, după ce naveta spațială Challenger a explodat la scurt timp după decolare, ucigându-l pe McAuliffe și pe ceilalți astronauți la bord. Agenția a decis că zborurile spațiale sunt prea riscante pentru cetățenii obișnuiți.

În interviurile cu The Post, echipajul zborului Axiom a declarat că este conștient de riscuri și că ia zborul în serios. În rândul corpului de astronauți profesioniști, ar putea exista foarte scepticism, dacă nu chiar obiecție, așa că scopul lor este să-și demonstreze meritul prin convingere și o umilă dedicație pe care demersul o merită.

„Cu siguranță va exista o anumită rezistență”, a spus López-Alegría, 62 de ani, care a petrecut 20 de ani ca astronaut al NASA și deține recordul pentru cele mai multe plimbări spațiale”

În 2006, a zburat pe Soyuz împreună cu Anousheh Ansari, care ar fi plătit aproximativ 20 de milioane de dolari pentru experiență. Dar la început, el a fost reținut, crezând că era o diletantă. „Cred că ezitarea a fost firească atunci când vii dintr-un mediu ca pilot militar și îți petreci întreaga carieră studiind să vrei să fii astronaut. a fost puțin greu de digerat”.

Dar ceea ce l-a cucerit a fost „profesionalismul ei desăvârșit” și faptul că a scris un blog din spațiu. „Milioane de oameni îl citeau”, a spus el. „Și ideea aceea de a împărtăși experiența mi-a plăcut cu adevărat”.

Stibbe, în vârstă de 63 de ani, care a condus misiuni de luptă pentru forțele aeriene israeliene și este partenerul fondator al unei firme de investiții, este foarte conștient de riscuri, mai ales că a fost prieten apropiat cu Ilan Ramon, primul astronaut din Israel, care a murit în 2003 când naveta spațială Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrării în atmosferă. Acum face parte din consiliul de administrație al unei fundații create în onoarea lui Ramon. În ceea ce privește zborul său, Stibbe a spus: „Evident, există o oarecare teamă. Există riscuri și sunt conștient de riscuri”.

Connor, în vârstă de 71 de ani, va deveni a doua persoană în vârstă care va merge în spațiu după ce John Glenn a zburat pe navetă la vârsta de 77 de ani. El a spus că vrea să lase o impresie bună pentru ca alții să-i poată urma pașii. „Avem o responsabilitate vitală ca prim grup de astronauți privați să facem acest lucru corect, astfel încât să nu ajungem să fim ultimul grup”, a spus el.

Aceștia îmbrățișează provocarea, au spus ei, conștienți de riscuri, dar optimisti în privința beneficiilor. Cetățenii privați din spațiu nu numai că ar atrage atenția asupra programului spațial, ci le vor permite să facă cercetări la bordul stației, să conștientizeze activitățile științifice și matematice din comunitățile lor.

Și ei sunt conștienți că există probleme pe Pământ care trebuie soluționate și că zborurile spațiale sunt privite de o mare parte din public ca o îngăduință superficială, mai ales în timpul unei pandemii și a unei crize economice.

„Există o mulțime de probleme – adversitate și, în unele privințe, crize, aici, nu numai în SUA, ci și în întreaga lume”, a spus Connor. „Și acestea trebuie să fie o prioritate. Dar nu putem uita de viitor. Nu putem uita că avem viziuni pe termen lung … Și sperăm că această misiune și cercetările pe care le vom face vor fi un mic pas în acea călătorie”.

În spațiu, el a spus că „nu vrea să fie spectator. Aceasta este o oportunitate unică în viață. Vreau să fac ceva de valoare și ceva care se traduce în cercetare și experimente”.

Connor colaborează cu Clinica Mayo și Clinica Cleveland pentru proiecte de cercetare. El intenționează, de asemenea, să predea lecții elevilor de la Dayton Early College Academy, o școală finanțată din fonduri guvernamentale cu 1.300 de elevi, dintre care 75% provin din familii cu venituri mici.

Pathy lucrează cu Agenția Spațială Canadiană și Spitalul de Copii din Montreal la proiecte de cercetare legate de sănătate. Și Stibbe intenționează să desfășoare cercetări științifice coordonate de Fundația Ramon și Agenția Spațială Israeliană.

Misiunea lor vine într-un moment semnificativ pentru zborul spațial cu echipaj uman. Anul trecut, SpaceX a zburat cu primii astronauți NASA către stația spațială din solul SUA, de când naveta spațială a fost retrasă în 2011 – prima lansare a oamenilor pe orbită de o companie privată, nu de un guvern. O altă misiune a avut loc în noiembrie, fiind programate mai multe anul acesta. Boeing intenționează, de asemenea, să zboare cu astronauții NASA la stație în acest an, potrivit washingtonpost.com.

Virgin Galactic de Richard Branson și Blue Origin al lui Jeff Bezos intenționează să zboare cu clienți plătitori în spațiu. Aceste misiuni nu sunt destinate să meargă pe orbită, ci mai degrabă la marginea spațiului, revenind după ce au oferit pasagerilor câteva minute de imponderabilitate.

Aceste călătorii, deși sunt încă scumpe, costă mult mai puțin decât călătoriile către stația spațială. Virgin a perceput 250.000 de dolari, deși acest preț probabil va crește pe termen scurt. Blue Origin nu a anunțat încă prețurile.


NASA va permite prezenta turistilor pe Statia Spatiala Internationala din 2020


Agenţia spaţială americană (NASA) a anunţat vineri că va permite turiştilor şi companiilor să utilizeze Staţia Spaţială Internaţională (ISS) începând de anul viitor, pentru” oportunităţi de afaceri”.

Agenţia spaţială americană a precizat că este vorba despre sejururi de până la 30 de zile, ceea ce înseamnă că în jur de zece astronauţi privaţi ar putea rămâne la bordul ISS în fiecare an.

Aceşti „astronauţi privaţi” vor fi transportaţi exclusiv de cele două companii care în prezent dezvoltă vehicule pentru NASA: SpaceX, cu capsula Crew Dragon, şi Boeing, care construieşte capsula Starliner.

Aceste companii vor alege clienţii şi vor încasa bani pentru călătorie, care va fi partea cea mai scumpă a aventurii: circa 58 milioane de dolari pe călătorie dus-întors, care este tariful mediu ce va fi perceput de NASA pentru a transporta astronauţi.

Turiştii vor plăti NASA pentru şederea pe orbită, pentru hrană, apă şi întregul sistem de susţinere a vieţii de la bord, circa 35.000 de dolari pe noapte, de astronaut.

Staţia a fost construită împreună cu Rusia din 1998, şi alte state participă şi trimit astronauţi, însă Statele Unite deţin şi controlează majoritatea modulelor.

Aceşti turişti spaţiali nu vor fi însă primii: omul de afaceri american Dennis Tito a fost primul, în 2001. El a plătit Rusiei circa 20 de milioane de dolari la acea vreme.


Un miliardar japonez va fi prima persoana care va calatori in jurul Lunii cu un vehicul SpaceX


Miliardarul japonez Yusaku Maezawa va fi primul turist care va călători în jurul Lunii la bordul unui vehicul al companiei private de transport spaţial SpaceX, iar alături de el vor fi şase – opt artişti, potrivit Reuters.

Călătoria este programată pentru cel mai devreme 2023, iar Maezawa, în vârstă de 42 de ani şi cu afaceri în domeniul modei, va fi prima persoană care va ajunge în jurul Lunii de la cea mai recentă misiune americană Apollo, care a avut loc în 1972. Pentru această călătorie, omul de afaceri a plătit o sumă care nu a fost făcută publică.

Maezawa, aflat pe locul al 18-lea în topul celor mai bogaţi oameni din Japonia, cu o avere de 3 miliarde de dolari, potrivit Forbes, a vorbit despre această călătorie ca despre un vis împlinit al copilăriei sale.

Una dintre cele mai mari pasiuni ale lui Maezawa este să colecţioneze opere de artă modernă, iar, anul trecut, a anunţat că a cumpărat o capodoperă de Jean-Michel Basquiat pentru 110,5 milioane de dolari.

Dragostea pentru artă l-a determinat să decidă să ia cu el în această călătorie mai mulţi artişti, a spus acesta într-o conferinţă de presă care a avut loc luni seară, la sediul şi fabrica de rachete ale companiei SpaceX din Hawthorne, California. Artiştii vor fi rugaţi să creeze ceva după ce se întorc din călătorie, iar operele de artă vor fi surse de inspiraţie pentru restul oamenilor, a mai spus miliardarul japonez.

Până în prezent, doar americanii au trecut de orbita Terrei. 24 de astronauţi ai NASA au călătorit spre Lună în timpul misiunilor Apollo, în anii 1960 – 1970. 12 dintre aceştia au şi păşit pe satelitul Terrei.

Primul turist spaţial din istorie a fost omul de afaceri american Dennis Tito, care, în 2001, a plătit aproximativ 20 de milioane de dolari pentru a ajunge, cu ajutorul unei capsule ruseşti Soyuz, pe Staţia Spaţială Internaţională.

Elon Musk, CEO al SpaceX, l-a descris pe Maezawa drept „cel mai curajos şi mai aventuros” om şi s-a declarat onorat că acesta a apelat la serviciile companiei sale. Musk a mai spus că această călătorie va fi gratuită pentru artiştii care îl vor însoţi pe Maezawa în spaţiu.

„Este periculos, să fie clar. Nu este o plimbare în parc”, a avertizat Musk, care a adăugat că este posibil să meargă şi el în această călătorie.

Turiştii vor călători la bordul unei rachete Big Falcon, care nu va fi gata pentru un zbor cu echipaj uman mai devreme de cinci ani.

Proiectul pentru această rachetă a fost anunţat în 2016, fiind descrisă drept cea mai puternică rachetă din istorie, mai puternică decât Saturn V Moon folosită în misiunile Apollo în urmă cu cinci decenii. Anul trecut, Musk a spus că racheta va avea un zbor de testare spre Marte în 2022, urmat de unul cu echipaj uman spre planeta roşie în 2024.

Racheta – ale cărei costuri se ridică la aproximativ 5 miliarde de dolari -, lungă de 118 metri, are o componentă care include motoarele şi sistemele de alimentare cu carburant şi o alta cu vehiculul ce transportă echipajul.


4 milioane de dolari pentru geanta in care Neil Armstrong a adus pe Pamant mostre selenare


Geanta utilizată de astronautul american Neil Armstrong pentru a aduce pe Pămând primele mostre de roci lunare ar putea fi vândută la un preț începând de la 4 milioane de dolari, în cadrul unei licitații ce va avea loc la New York City pe 20 iulie, cu ocazia celei de-a 48-a aniversări a primei aselenizări.

Geanta lui Armstrong va fi licitată la casa internațională de artă Sotheby’s alături de alte obiecte care au legătură cu explorarea spațiului, precum planul de zbor al misiunii Apollo 13 notat de echipaj, un costum spațial purtat de astronautul american Gus Grissom și fotografii lunare realizate de Administrația Națională Aeronautică și Spațială din SUA (NASA).

Despre soarta genții, care măsoară 30 centimetri lungime și 21 centimetri lățime și poartă o etichetă pe care scrie „Returnare Mostră Lunară”, nu s-a mai știut nimic timp de decenii după ce Armstrong și echipajul său de pe Apollo 11 s-au întors pe Pământ, în iulie 1969. Ani la rândul, obiectul a stat într-o cutie neidentificată la Centrul Spațial Johnson din Houston. Într-un final ea a ieșit la iveală în garajul directorului unui muzeu din Kansas, Max Ary, care a fost condamnat pentru furt în 2014, scrie Agepres.ro.

Geanta a fost confiscată de autorități care au scos-o la licitație de trei ori, însă obiectul nu a atras interesul decât abia în 2015 când a fost cumpărată cu 995 de dolari de o avocată din zona Chicago, Nancy Lee Carlson. Aceasta a trimis geanta la NASA pentru autentificare, iar când testele au demonstrat că aceasta a fost utilizată de Armstrong și încă mai conținea particule de praf lunar, Agenția spațială s-a decis să o păstreze.

Carlson a reușit însă să recupereze geanta în instanță de la NASA, iar atenția creată de demersul său legal a stârnit mult interes din partea unor potențiali cumpărători, conform Sotheby’s. Acest lucru a făcut-o pe Carlson să se decidă să o scoată la licitație.