Tag Archives muzeul taranului roman

STYLE GUIDE

Expozitie foto-documentara dedicata lui Samuel Brukenthal

Expoziţia foto-documentară „Brukenthal – un european timpuriu” a fost vernisată la Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, remarcând la eveniment că moştenirea lăsată de fostul guvernator al Transilvaniei este „vizibilă” până în zilele noastre.

„Expoziţia reprezintă un omagiu adus lui Brukenthal, fiu şi mare cunoscător al Transilvaniei, guvernator al acestei regiuni, jurist, geniu administrativ, mecena şi colecţionar”, a spus diplomatul german.

Aflat la început de mandat, Peer Gebauer a mărturisit că prima sa călătorie oficială a fost efectuată, în luna octombrie, la Sibiu, unde a constatat că „moştenirea importantă lăsată de Brukenthal în Transilvania este vizibilă până în zilele noastre”.

„Am fost profund impresionat de centrul istoric, de conversaţiile interesante pe care le-am avut şi de bogata viaţă culturală. Minoritatea germană joacă, bineînţeles, un rol important şi este, în continuare, până în ziua de astăzi, un punct de legătură esenţial pentru relaţiile româno-germane. (…) Este esenţial să protejăm cultura şi tradiţiile acestei minorităţi, să le transmitem mai ales generaţiile tinere, printre altele prin intermediul unor evenimente ca cel de astăzi”, a evidenţiat ambasadorul.

Managerul MNTR, Virgil Niţulescu, a explicat că expoziţia, pe care a văzut-o pentru prima oară în curtea de onoare a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, este una „gândită din perspectiva unui om de ştiinţă”. scrie Agerpres.ro.

„Este o expoziţie gândită din perspectiva unui om de ştiinţă, o expoziţie care are o privire obiectivă, Sine ira et studio (fără ură şi părtinire – n.r.) asupra unui personaj istoric extrem de important care a marcat cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, aş spune nu doar pentru istoria Transilvaniei, ci şi, într-o oarecare măsură, chiar a Imperiului Habsburgic şi, într-un fel, istoria întregului spaţiu românesc. (…) În spatele expoziţiei este un foarte mare volum de muncă, de documentare asiduă, de cercetare şi de cumpănită alegere a cuvintelor. Din punct de vedere al instituţiei pe care o conduc, ea este un mic omagiu pe care un muzeu care, în urmă cu 15 ani a împlinit 100 de ani de la înfiinţare, îl aduce unui muzeu care, în urmă cu patru ani, a împlinit 200 de ani de la înfiinţare. Şi, evident, nu putem neglija niciodată acest lucru, faptul că Muzeul Naţional Brukenthal este, de fapt, cel mai vechi muzeu inaugurat pe teritoriul actual al României”, a spus Niţulescu.

Preşedintele FDGR – Regiunea Extracarpatică, Klaus Fabritius, a evocat, la rândul său, personalitatea colecţionarului Samuel von Brukenthal.

Mesaje online au transmis preşedintele Fundaţiei Paleologu, Theodor Paleologu, într-o intervenţie de la Roma, secretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice Lacziko Eniko Katali şi managerul Muzeului Naţional Brukenthal, Sabin Luca.

Dedicată celebrării celor 300 de ani de la naşterea baronului Samuel von Brukenthal (1721 – 1803), expoziţia foto-documentară „Brukenthal – un european timpuriu” îşi propune o prezentare vie, pe zece panouri, a operei şi activităţii acestuia

Tânărul sas Samuel von Brukenthal, din micuţul târg Nochrich, devine guvernator al Transilvaniei, contribuind în mod hotărâtor la europenizarea regiunii. El a fondat primul muzeu public din Sud-Estul Europei.

Expoziţia va poate fi vizitată, până pe 1 decembrie, de marţi până duminică, între orele 10,00 şi 18,00, intrarea fiind liberă.

STYLE GUIDE

Mirrors of Brancusi, un proiect multimedia dedicat sculptorului roman, la Muzeul Taranului Roman

În perioada 10 – 24 februarie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.

Abordând noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața artistului, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. La finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.

Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a cuprins aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul. Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație.

„Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele cu care opera Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă. Prin acest proces de a te identifica și de a empatiza cu celălalt, vizitatorii vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce și-a propus Brâncuși prin opera lui. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși spune curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa.

Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și se va bucura de un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă. Echipa de creație este formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto).

Proiectul se desfășoară în mai multe spații, prima expoziție fiind la București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 – 24 februarie. Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat pentru realizarea proiectului Mirrors of Brâncuși este de 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 Euro.

STYLE GUIDE

Arhitectura Interbelica a Bucurestiului si Regalitatea

VERNISAJ 17 OCTOMBRIE 2019, ORA 18:00
La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau,
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.

„Sub Auspiciile Familiei Regale a României”, Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual, alături de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România și Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, organizează vernisajul expoziţiei „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea” din data de 17 octombrie 2019, ora 18:00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau, șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.

Expoziţia pune în valoare identitatea culturală și istorică, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european. Aceasta va fi deschisă publicului larg în perioada 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. În 2017, 2018 şi 2019 expoziţia a fost itinerată în Europa: Bruxelles – Belgia, Barcelona – Spania, Stockholm – Suedia, Londra – Marea Britanie dar și în România: la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București, la Castelul Pelișor – Muzeul Național Peleș și la Palatul Regal – Muzeul Naţional de Artă.

Expoziția „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea”, semnată de acad. Răzvan Theodorescu și dr. arh. Luca Matei Stoian, are un conținut complex și de maxim interes pentru publicul larg și cuprinde panouri de fotografie de arhitectură modernă, edificii relevante pentru arhitectura modernistă a Capitalei din perioada interbelică. Bucureștiul este considerat capitala est – europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă, patrimoniu realizat, în mare parte, în perioada interbelică.

În cadrul perioadei de desfășurare a expoziției, 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, sunt incluse și o serie de conferințe si workshop-uri tematice inițiate de Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual alături de partenerii săi. În cazul acestor activități interactive, se abordează teme precum creativitatea în artă, design, arhitectură, literatură, teatru, dans și audiovizual menite să
încurajeze dialogul multidisciplinar, dar și să apropie un public numeros de creațiile marilor arhitecți români de patrimoniu.

Cu această ocazie dorim să mulțumim, pentru sprijinul acordat, partenerilor noștri: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Academia Română – Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 a Municipiului București, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Național Peleș, Centrul Cultural Expo Arte, Kinvision Media, Robertc Studio, Lucas & Partners Arhirectură Studio, „Art for You” Dance School, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București, Colegiul Tehnic de Arhitectură „Ioan N. Socolescu” București, dar și sponsorilor noștri: Dacora Print și M.N.G. ART.
Ne exprimăm gratitudinea tuturor colaboratorilor și instituțiilor de prestigiu din țară și străinătate, care au susținut cu profund interes acest proiect cultural.

ARGUMENT
Arhitectura modernă a Bucureștiului în contextul mediului economic prosper și al programelor generale ce vizau modernizarea orașului a constituit pentru România unul din factorii care a adus țara în miezul civilizației europene. Bucureştiul dispune de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Bucureştiul este considerată capitala est-europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă.
Expoziţia valorifică nivelul extraordinar al creativităţii arhitecților români din perioada interbelică și demonstrează că vasta producție de opere arhitecturale din București a avut un rol important, cu efecte vizibile în devenirea modernității românești.

SCOP
Clădirile interbelice au nevoie de intervenţii urgente de consolidare, restaurare şi punere în valoare. Procesul de degradare și distrugere, demolarea sau neîngrijirea multor clădiri de patrimoniu din București, care conferă identitatea arhitecturii moderne autohtone, poate fi oprit prin mai multe instrumente; cunoașterea este unul dintre ele.
Expoziţia dorește să aducă un instrument convingător spre o îmbogățire a cunoştinţelor cetăţenilor din Bucureşti, instrument reprezentat de această arhitectură modernistă, pe care o regăsim pe principalele străzi ale Capitalei.
Creațiile marilor arhitecți moderni, primesc – prin acest proiect – o cheie de informare suplimentară și un argument în favoarea aprecierii, la justa valoare, acestea reprezintă simbolul perenităţii româneşti. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, proiectul aduce o perspectivă suplimentară în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.

JUSTIFICARE
În contextul actual al unui habitat „poluat” de produse arhitecturale făcute fără discernământ (ca o consecință a tehnologiilor și materialelor de construcții, nu ca deziderat) cultura arhitecturală este un liant semnificativ al gesturilor construite edificate responsabil. Înţelegerea arhitecturii moderne românești din perioada interbelică, analiza punctuală a creaţiei arhitecturale a celor mai marcante personalităţi ale arhitecturii noastre reliefează fenomenului arhitecturii moderne internaționale și modul de reflectare a acestuia în arhitectura românească.

CE ESTE?
Expoziţia „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” are la bază o cercetare de actualitate, bine documentată fotografic, care se dorește un mijloc de familiarizare critică cu operele unora dintre cei mai reprezentativi arhitecți români ai stilului modern.
„ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” prezintă sursele formale şi teoretice ale arhitecturii moderne românești din ariile urbane şi expune operele arhitecţilor români interbelici.
Prezentarea unor documente relevante şi o analiză a operelor acestora fundamentează conținutul proiectului care evidenţiază şi argumentează cum raționalismul european s-a reflectat în arhitectura românească din perioada interbelică în deosebi în București. Raționalismul european, expresie a măsurii şi echilibrului, a aspirat constant la concizie, puritate, frumuseţe, eleganță.

CUI SE ADRESEAZĂ
Expoziţia se adresează în primul rând arhitecților, dar și publicului larg interesat de arhitectura modernă din Bucureștiul anilor ’30, care doresc să își lărgească orizontul cultural. Expoziţia contribuie la o mai bună înțelegere a arhitecturii moderne românești în contextul modernității europene.
Expoziţia se alătură cu competență numeroaselor proiecte expoziționale de istorie, teorie a arhitecturii, prin care o tânără generație de arhitecți români lărgesc considerabil aria cunoașterii trecutului nostru apropiat în contextul european și mondial.

CATALOGUL EXPOZIŢIEI
Creațiile marilor arhitecți moderni primesc prin acest album al expoziției „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA”, realizată de dr. arh. Luca Matei Stoian – alături de acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Ramona Mihăilă, arh. Alexandra Dana Mărășescu, o cheie de lectură suplimentară și un argument în favoarea aprecierii lor la justa valoare. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, cartea aduce o perspectivă complexă în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.
Expoziţia, componentă a proiectului cultural „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA” pune în valoare identitatea culturală și istorică a României, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european.

DESPRE AUTOR
„Luca Matei Stoian este reprezentantul unei generații tinere de arhitecţi extrem de promiţătoare, aş spune, foarte europene. Este produsul Şcolii Româneşti de Arhitectură, este elevul unuia dintre importanţii profesori ai Universităţii de Arhitectură, prietenul meu prof. arh. Sorin Vasilescu.
Ceea ce a reuşit arhitectul Luca Matei Stoian, este să realizeze o expoziţie absolut remarcabilă, cu o deschidere de orizonturi şi ea absolut remarcabilă.
În orice caz lui Luca Matei Stoian îi datorăm această deschidere, care nu contează numai pentru istoria arhitecturii ci contează pentru întreaga istorie a culturii Româneşti.”
Academician Răzvan Theodorescu,
Vicepreşedintele Academiei Române

Luca Matei Stoian este doctor arhitect, membru al Ordinului Arhitecţilor din România,membru al Uniunii Arhitecților din România, membru al Uniunii Artistilor Plastici din România, artist vizual, designer, bursier „Vasile Pârvan” (2012-2014) la „Accademia di Romania”, Roma, Italia, unde realizează expoziţii internaţionale personale şi colective de artă şi arhitectură. Susţine prelegeri şi conferinţe la facultăţi de design şi arhitectură din Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Germania şi Danemarca. Din 2019 este presedintele Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.

În România, în 2013, câştigă premiul secţiunii Imagine de Arhitectură la Anuala de Arhitectură 2013 cu fotografia „Palazzo della Civilta Italiana Colosseo Quadrato”. Bazându-se pe o cercetare amplă şi bine documentată câştigă, în 2015, sesiunea de finanţare a Ordinului Arhitecților din România cu proiectul editorial intitulat „Reflexe ale arhitecturii moderne italiene în arhitectura românească” şi, în 2016, cu proiectul editorial „Interferențe arhitecturale italiene în arhitectura modernă românească”.
În 2017 câştigă la sesiunea de finanțare ARCUB cu proiectul cultural „Arhitectura Interbelică a Bucureștiului și Regalitatea”, proiect cultural finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB. Din 2018 „Sub Auspiciile Familiei Regale a României” proiectul se itinerează în Europa cu sprijinul Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 3 noiembrie 2019, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Preț bilet: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei

STYLE GUIDE

La vie en… pink. O provocare… roz la Muzeul National al Taranului Roman

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 4 iulie 2019, de la ora 19:00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției La vie en… pink. Intrarea este liberă.

Fotografia, pictura, video-instalația și performance art-ul își dau întâlnire într-un demers inițiat și susținut de șapte artiste care formează, cu această ocazie, Grupul F7 (Nicoleta Jutka, Irinel Anghel, Anca Irina Lefter, Dana Dociu, Maria Butnaru, Johanna Weigel și Roxana Stângaciu). Contribuțiile lor se așază pe un teren în care ludicul este la el acasă. Evenimentul central are un titlu provocator, La vie en… pink, dizolvând granițele dintre diferite arte, sub umbrela estetică generoasă a postmodernismului, care adună multiple referințe culturale, atitudini creatoare, idei și combinații îndrăznețe ce conduc către rezultate hibride, care ar putea fi încadrate unui nou suprarealism. Conceptul pune în discuție cu umor tendința de a atribui femeii doar anumite direcții, preferințe, emoții, ocupații. Culoarea roz funcționează ca element de identitate vizuală, ca o etichetă a feminității într-o lume în care consumismul dictează această segmentare. Deschiderea expoziției va propune experiențe ce aduc viața în artă sau/și arta în viață, pe un drum cu dublu sens de parcurs între concret și imaginar. Nu în ultimul rând, activitățile Grupului F7 includ un schimb de experiență și informație culturală între România și alte țări, patru dintre cele șapte artiste fiind născute în România, dar stabilite în străinătate.

La vie en…pink este un proiect creativ de anvergură, ce se desfășoară în mai multe etape și este susținut atât de UFE (Union des Français de Roumanie), cât și de Asociația Românilor din Franța. Prima dintre manifestări este expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român, al cărei vernisaj are loc în ziua de 4 iulie 2019, la ora 19:00, iar lucrările vor putea fi vizionate în sala Acvariu, până la 14 iulie 2019, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Următoarea expoziție va ajunge pe spectaculoasa Rivieră Franceză, la Nisa, iar cea de-a treia se va întoarce în Capitală, cu un scop caritabil, în colaborare cu Fundația Parada.

STYLE GUIDE

CONFERINTELE DE LA SOSEA. Maramuresul dupa 20 de ani

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 iunie 2019, de la ora 18.30, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Kathleen Laraia McLaughlin, profesor la Loyola Marymount University in Los Angeles, fotograf, și dr. Monica Cure, cercetător independent, autor al Picturing the Postcard: A New Media Crisis at the Turn of the Century https://www.upress.umn.edu/book-division/books/picturing-the-postcard, vor susține conferința Maramureșul după 20 de ani.
Conferința se va desfășura în limba engleză și va avea loc la fosta sală Irina Nicolau (intrarea se face prin strada Monetăriei). Intrarea este liberă.

Cum arată schimbările din ultimii 20 de ani într-o regiune-emblemă a tradiției și ruralității din România? Fotograful de origine americană Kathleen Laraia McLaughlin a trăit în perioada 1999-2000 în satul Sârbi din Maramureș și a fotografiat oamenii locului și activitățile lor. Începând cu 2002 până anul acesta inclusiv, Kathleen a revenit de mai multe ori, ca bursieră Fullbright, în satul Sârbi. Evoluția ca fotograf a lui Kathleen a fost paralelă cu dezvoltarea satului. Dacă în 1999 găseai cu greu pe cineva cu aparat de fotografiat în sat, în 2019 nu prea mai găsești pe cineva fără telefon cu cameră de fotografiat. Progresul a venit la pachet cu unele pierderi. Să aibă sătenii mai multă putere acum? Care mai e rolul fotografului, mai ales al celui venit tocmai din SUA, când toată lumea face poze? Kathleen explorează astfel de întrebări în lucrările ei recente, pe care le va prezenta în cadrul Conferințelor de la Șosea.

Prezentarea lui Kathleen va fi urmată de o discuție moderată de Monica Cure, despre întrebările și emoțiile pe care le stârnește documentul fotografic. Ce înseamnă pentru publicul urban schimbările din viața satului? Cum ne raportăm la aceste schimbări și de ce? Ce implicații au ele pentru identitatea și viitorul nostru?

ROMANIA LUXURY

Targ de antichitati la Muzeul National al Taranului Roman

Macheta afis

În miez de vară, în preajma Sânzienelor, peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de antichități de la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, nelipsite înainte vreme din gospodăria țărănească sau de la oraș.

Între 21 și 23 iunie 2019, de la orele 10 dimineața și până la 6 seara, puteți admira și târgui fel de fel de obiecte vechi:piese de costum țărănesc, țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă), icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe, mobilier crestat, pictat – lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri, ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce, furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe, felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice…

De asemenea, publicul e îmbiat cu prăjituri, turtă dulce, cozonaci, miere, dar și bragă sau țuică . Nu vor lipsi plantele de leac.

Veniți, vedeți, căutați, cumpărați !

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 8 lei, 4 lei (elevi, studenți, pensionari).

24 iunie: Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)

De obicei, Biserica sărbătorește ziua morților sfinților, adică ziua nașterii lor pentru viață veșnică. Uneori însă e sărbătorită și ziua de naștere a sfântului. Este cazul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit în cărțile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregătește nașterea „Soarelui”, Iisus Hristos.

Sânzienele sunt niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.
De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene și își împletesc din ele cununi și cingători.
Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri și cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.
De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găsești mai ușor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este așa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară și îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor.
De Sânziene este interzis să te scalzi.

În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor… După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi! Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

STYLE GUIDE

Muzicile tiganesti din Romania

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 22 noiembrie 2018, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la ultima dintre cele patru întâlniri din mini-seria de conferințe pe teme etnomuzicologice. Speranța Rădulescu, profesor asociat și conducător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică București, va susține conferința Muzicile țigănești din România.

Conferința pornește de la încercarea de a clarifica înțelesul sintagmei, prea deseori folosite, Gypsy music. La ce se poate referi aceasta? La muzica vocală acompaniată cu pseudo-instrumente a romilor recent sedentarizați? La muzica pluri-instrumentală elaborată a profesioniștilor, sedentarizați de secole, integrați social și în destule cazuri „românizați”? La muzica produsă de muzicienii profesioniști țigani pentru ei înșiși?… Sau pentru alții?… La Gypsy music a mediilor occidentale? Autoarea decide apoi să țină cont de opiniile romilor în legătură cu propria lor muzică.

Intrarea este liberă.

STYLE GUIDE

Targ de Sfintii Mihail si Gavril

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau

Muzeul Țăranului marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în postul Crăciunului, invitându-și publicul la Târgul de Sfinții Mihail și Gavriil unde, timp de trei zile, de vineri, 2 până duminică, 4 ale lunii lui Brumar, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 60 de meșteri, anticari și artiști vin din toată țara cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an. Vor fi de târguit: obiecte din ceramică, țăsături, icoane, podoabe, obiecte din lemn. În Târg, publicul va putea asista și la demonstrații de încondeiat ouă, cioplit în lemn, țesut și pictură pe sticlă.

De-ale gurii puteți târgui: miere, prăjituri, turtă dulce, plante de leac și țuică.
Vă invităm să regăsiți frumusețea și mărturia gesturilor în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Coordonatori: Oana CONSTANTIN și Simona HOBINCU (Secția Educație Muzeală)

De asemenea, publicul cinefil este așteptat la a 4-a ediție a Festivalului Internațional Antropologic, CULESE DIN BALKANI, în perioada 1-4 noiembrie, la Cinema Muzeul Țăranului.

Îngerii sunt duhurile slujitoare lui Dumnezeu. La început toți îngerii au fost buni și înțelepți. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte din ei, cei conduși de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail și îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncați din cer și au devenit demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducător, pe Arhanghelul Mihail.

În aceeași zi este sărbătorit și Arhanghelul Gavriil, îngerul tălmăcitor al viselor și vedeniilor. Gavriil vestește lui Ioachim și Anei nașterea Mariei, Maica Domnului, tot el descoperă preotului Zaharia nașterea și menirea lui Ioan Botezătorul, în fine, o anunță pe Fecioara Maria că-l va aduce pe lume pe Domnul Hristos.
Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești

STYLE GUIDE

Expozitie de Arta Persana si Artizanat la Muzeul National al Taranului Roman

Ambasada Republicii Islamice Iran și Muzeul Național al Taranului Roman vă invită marți, 30 ianuarie 2018, de la ora 16.30, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției de artă persană și artizanat organizată în cadrul Săptămânii Culturii Iraniene în România.

Expoziția reunește o serie de tablouri ale renumitului pictor și miniaturist MAHMOUD FARSHCHIAN, o colecție de reproduceri arheologice ale basoreliefurilor, capitelurilor și coloanelor de la Persepolis / Takht-e Jamshid (Tronul lui Jamshid) – fosta capitală a Persiei Antice, considerată în prezent de istorici și arheologi a opta minune a lumii antice; covoare persane lucrate manual și obiecte de artizanat.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, în perioada 30 ianuarie – 4 februarie 2018, de marți până duminică, între orele 10.00 – 18.00. Intrarea este liberă.

STYLE GUIDE

Targ de Sfantul Nicolae la Muzeul Taranului Roman

afis_nicolae-16-web Tot norodul: copii, parinti, studenti, someri, pompieri, actori, soferi, doctori, bancheri, sefi, frizeri, violonisti, academicieni, artisti, functionari, fotografi, profesori, poeti, IT-isti, biciclisti, corporatisti, bugetari, regizori, bucuresteni, provinciali, idealisti, bone, ochelaristi, navetisti, ziaristi, magistrati, piloti, toti, dar absolut toti sunt asteptati intre 3 si 5 decembrie 2016, intre 10 si 18, la Targul de Sfantul Nicolae de la Muzeul Taranului.

130 de mesteri mari, cei mai priceputi olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, tesatoare, cusatorese, impletitoare, pielari, rudari, iconari… vin din toate zonele tarii cu lucruri frumoase, pe care le-au mesterit peste an.

Puteti admira si cumpara: jucarii, nuieluse, masti, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarte, cosuri de nuiele, cauce, strachini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genti, alambicuri, blidare, copaite, sararite, pipernite, gavane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, impletituri din panuse, oale, scaunase, paretare, laicere, stergare, lazi de zestre, catrinte, camasi, fote, cahle, clopotei, zurgalai, turta dulce, cozonaci, mere, miere, placinte, cofeturi, tuica… si cate si mai cate.

Targ (o)randuit de Muzeul National al Taranului Roman.
De sambata, 3 pana luni, 5 decembrie 2016, de orele 10 de dimineata pana la 6 seara. Intrarea se face prin strada Monetariei.

Pret bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenti, pensionari)

Sfantul Ierarh Nicolae, San Nicoara si Mos Nicolae… Ma mir din nou. Ce au in comun sfantul numit in carti „lacas curat al faptelor bune“ cu paznicul granitei apusene de pe cer si mosul care pune in ghetele copiilor o nuia si dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfantului recunoscut de toti crestinii. San Nicoara este o creatie a satului, si Mos Nicolae una a mediului urban. Diferentele dintre cele doua variante sunt enorme. San Nicoara este patronul soldatilor, al marinarilor, al fetelor sarace, despre el exista legende, oamenii ii adreseaza rugaciuni. Mos Nicolae doroforul anticipeaza cadourile care urmeaza sa vina de Craciun. Imageria lui este saraca si neoriginala. Se stie putin despre el. A aparut atunci cand orasul a schimbat statutul copilului, transformandu-l in personaj privilegiat. Mos Nicolae exista daca vine si, daca vine, trebuie sa aduca neaparat cadouri. Asa ceva nu poate fi imaginat in sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se intoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formula de primire a darului din Bihor spune explicit: „Multumesc pana oi intoarce“. In sat, nici Mos Ajun, nici Mos Craciun nu fac daruri. Copiii sunt rasplatiti, deci platiti, pentru serviciul ritual pe care il fac gospodarilor colindandu-i. Rasplata se face in mancare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat tarziu. – Batranii de iarna, de Irina Nicolau