Tag Archives muzeul taranului

STYLE GUIDE

Tradiție circulară (Conectat la natură). Expoziție de artă contemporană la Muzeul Țăranului

Între 12 mai și 3 iulie, la Muzeul Național al Țăranului Român, are loc Tradiție circulară (Conectat la natură) – o expoziție de artă contemporană colaborativă între meșteri tradiționali, care păstrează vii meșteșuguri arhaice, și artiști contemporani, care îmbină arta cu inovația și cu noile tehnologii.

Proiectul este o continuare a inițiativei România Tradițiilor Creative, demarată în 2017 de Vintilă Mihăilescu și Teodor Frolu, și propune marelui public o expoziție de artă contemporană, multimedia, performance-uri și instalații de artă, iar pentru partenerii rețelei România Tradițiilor Creative și a aspiranților propune cea de a 4-a ediție a forumului Tradițiilor Creative. Tema unificatoare a tuturor manifestațiilor este investigarea relației dintre arta contemporană, patrimoniu și inovație – resurse viabile și utile în îndeplinirea obiectivelor pentru dezvoltare durabilă.

„Arta contemporană este cercetare-dezvoltare-inovare pentru industriile creative. Cultura tradițională este contribuția României la conceptul de dezvoltare durabilă. Tocmai dialogul dintre arta contemporană și cultura tradițională a condus la noțiunea de tradiții creative.”, a spus Teodor Frolu, curatorul expoziției.

Expoziția și evenimentele conexe sunt organizate de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în colaborare cu MNȚR și Centrul Cultural Subcarpați, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB, cu sprijinul financiar AFCN, ca parte din circuitul RDW Design GO și seria de evenimente organizate de Noaptea Muzeelor.

Joi, 12 mai 2022, de la ora 18.00, vor debuta performance-urile colaborative dintre 6 cupluri de meșteri tradiționali și artiști contemporani. Din dialogul artistic al acestora, sub ochii publicului, până la 15 mai, vor rezulta lucrări de artă colaborativă ce vor rămâne expuse în sala Tancred Bănățeanu de la Muzeul Țăranului până la 3 iulie, la finalul expoziției.

Organizată la MNȚR între 12 și 15 mai, seria de performance-uri îi aduce laolaltă pe:

●       Teodor Graur (artist) și Viorel Gheorghe (meșter marangoz),

●       Mircea Cantor (artist) și Tănase Burnar (meșter olar),

●       Marius Alexe – Bean (artist) și Adrian Mihaiu (meșter caval),

●       Oláh Gyárfás (artist) și Melinda-Maria Andras (meșter textil),

●       Virgil Scripcariu (artist) și Csaba Balint (meșter olar),

●       Dan Vezentan (artist) și Csaba Racz (meșter pielar).

Marți, pe 17 mai, de la 18:00, în sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Țăranului, va avea loc vernisajul expoziției, cu prezentarea instalațiilor rezultate, în prezența artiștilor, meșterilor și a curatorului, Teodor Frolu.

În dimineața zilei de 17 mai, începând cu ora 10:00, la MNȚR, va avea loc conferința Tradițiile Creative – vectori pentru dezvoltarea durabilă, subscrisă Forumului Tradițiilor Creative. În a doua parte a zilei de 17 mai vor avea loc dezbateri deschise membrilor rețelei România Tradițiilor Creative.

Conceptul curatorial se bazează pe împletirea dintre tradițional și contemporan, armonizând prezentarea artistică a meșteșugurilor tradiționale cu inovația și completând expoziția cu exemple de industrii și domenii artistice în care aceste resurse culturale sunt valorificate economic pentru dezvoltarea comunităților.

La realizarea expoziției au contribuit experți MNȚR cu selecția și documentarea de exponate din patrimoniul MNȚR puse la dispoziția artiștilor.

Expoziția cuprinde șase părți esențiale care, împreună, reușesc să ofere o experiență a conexiunii autentice stabilite de-a lungul timpului între meșteșug și meșterii / artiștii / designerii care îl transformă în artă:

Teodor Graur – artist – unul dintre cei mai importanți artiști ai anilor ’80, mânuiește o amplă panoplie de mijloace: performance, fotografie, sculptură, pictură și instalații. A participat la bienale internaționale din São Paulo, Istanbul şi Veneția, iar lucrările sale se află în muzee de artă contemporană din toata lumea.

Viorel Gheorghe – meșter – Marangozul echipei Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 este specializat în realizarea și repararea ambarcațiunilor tradiționale din lemn. Organizează cursuri cu elevi și tineri dornici să descopere meșteșugul și lucrul cu lemnul.

Mircea Cantor – artist – Inspirat de cultura materială tradițională, de obiectele și felul în care acestea ordonează simbolic universul rural, Mircea Cantor, laureat al premiului Marcel Duchamp, s-a alăturat cu modul său îndrăzneț de a studia cultura tradițională și de a-i transpune elementele în creație contemporană.

Tănase Burnar – meșter – Olarul Tănase Burnar continuă tradiția ceramicii de Săcel și faima tatălui său, Tănase Cocean, ale cărui obiecte de ceramică sunt astăzi prezente în numeroase muzee din lume.

Marius Alexe – Bean – artist – fondatorul trupei muzicale Subcarpați; lansează în 2022 Centrul Cultural Subcarpați, un spațiu cultural contemporan de promovare a folclorului, a tradițiilor și a meșteșugurilor din România, de învățare, creație contemporană și colaborări artistice interculturale. Exemple de conținut artistic propus de Centrul Cultural vor fi prezentate cu prilejul expoziției.

Adrian Mihaiu – meșter – specializat în meșteșugul instrumentelor tradiționale de suflat din lemn, transmite mai departe arta sa prin lecții de cioplire în lemn natural, sculptură, finisaje și lecții de cântec tradițional la cavalele produse în atelier. Alături de trupa Subcarpați, a coagulat comunități de tineri interesați să readucă în actualitate meșteșugul făuririi cavalului.

Oláh Gyárfás – artist – designerul din spatele brand-ului PATZAIKIN prezintă legătura organică pe care o stabilește cu materialul natural, pe care îl redă în forme dintre cele mai diverse, astfel încât obiectele de design lucrate în textil devin piese sculpturale care par să capete o viață proprie.

Melinda-Mária András – meșter – Melinda-Mária din Miercurea-Ciuc, experimentează cu meserii și  meșteșuguri precum: înșiratul mărgelelor, croitul și cusutul, lucrul cu noi materii prime ca: lutul polimeric și pielea, cojoace realizate de mână, iar in domeniul împâslirii nunofelt cu lână merino și mătase.

Virgil Scripcariu – artist – opera lui fructifică figurativul în cheie contemporană dialogând intens cu operele epocilor clasice. Virgil s-a apropiat de universul ceramicii țărănești, punând în valoare această pasiune în calitate de creator al expunerii de ceramică țărănească în Muzeul-Atelier Școala de la Piscu.

Csaba Balint – meșter – meșterul olar lucrează de ani buni la Nocrich, în județul Sibiu, unde (re)animează meșteșugul într-un fost sat de olari săsesc, ocupându-se și de ateliere în cadrul unui centru de cercetași cu deschidere internațională.

Dan Vezentan – artist – explorează universul zootehnic-agricol și ecologia. Lucrările sale se inspiră din designul gospodăriilor și al sistemelor de hrănire ale animalelor, investigând domesticirea, producția de alimente, economia circulară și surplusul.

Csaba Racz – meșter – printre cei care țin vii meșteșugurile de potcovar sau curelar sunt Csaba Racz și tatăl său, din Suseni, singurii care mai fac hamuri pentru caii de povară, pe o distanță apreciabilă, de la Reghin până la Toplița.

Vizitatorii expoziției vor beneficia de tururi ghidate de vizitare a instalațiilor împreună cu artiștii și curatorul.

Detaliile agendei expoziției și ale evenimentelor organizate în contextul proiectului Conectat la natură (Tradiție circulară) vor fi disponibile pe www.traditiicreative.ro și în paginile de Facebook https://www.facebook.com/TraditiiCreative, https://www.facebook.com/romaniapoweredbynature, https://www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin și de Instagram https://www.instagram.com/TraditiiCreative.

Expoziția este realizată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în parteneriat cu DC Communication, Muzeul Național al Țăranului Român, Centrul Cultural Subcarpați, The Institute, fiind înscrisă pe lista de expoziții satelit participante la Romanian Design Week, ca parte a circuitului Design Go 2022. Expoziția face parte din proiectul cultural „Tradiție circulară (Conectat la natură)” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiect realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin ARCUB.

STYLE GUIDE

Targul iconarilor si al mesterilor cruceri, 10-12 septembrie, Muzeul National al Taranului Roman

Muzeul Național al Țăranului Român prăznuiește în ajunul zilei de 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului țărănesc.

Aflat la a XX a ediţie, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri oferă publicului timp de trei zile, de vineri, 10 septembrie până duminică, 12 septembrie 2021, noi întâlniri, ateliere și demonstrații cu artiști și meșteri iconari.

Preocupat de valorificarea și revitalizarea patrimoniului cultural țărănesc, Muzeul Țăranului păstrează structura târgului de iconari și meșteri cruceri inițiat sub forma unui act cultural cu rol formator şi educativ prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere frumusețea obiectelor de cult, a unui patrimoniu dedicat artei tradiționale și îndeosebi icoanelor, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuă noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un nou dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi.

Structura târgului rămâne ca întotdeauna mai aproape de atmosfera unui praznic, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, sărbătorile mari, heruvimi desprinși din cetele îngerești – Crucea în variante ne-împuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre.

Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, zacuscă, miere și prăjituri de casă.
Scoatem din lada de zestre a muzeului – albume, cărți poștale, scrieri și ziceri țărănești, revista Martor, caiete de meșteri, cataloage de expoziții – oferite spre vânzare publicului interesat.

Ateliere/întâlniri

După experiența pozitivă a atelierelor – demonstrații din cadrul edițiilor anterioare, continuăm întâlnirile cu câțiva dintre iconarii și crucerii dedicați împărtășirii tehnicii meșteșugului, a căror abordare dezvăluie căutări și reconstituiri personale ale meșteșugului Icoanei și o raportare adecvată la canon și tradiție. Adresăm astfel copiilor, dar și adulților, invitația de a descoperi cum desenau iconarii vechi izvoadele și zugrăveau icoanele, pictând pe dosul sticlei sau pe lemn grunduit, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră în cadrul unor ateliere ținute de artiști și meșteri iconari.

Vineri, 10 septembrie
orele 14.00 – 15.00 şi 16.00 – 17.00 – Ateliere de pictură cu Radu Dincă

Sâmbătă, 11 septembrie
orele10.30 – 12.00 – Ateliere de pictură cu Angela Ludoșanu
orele 13.00 – 15.00 – Ateliere de încrustat în lemn cu Vasile Moldoveanu

Înscrierile pentru ateliere se fac la: educatiemuzealamtr@gmail.com / cost atelier: 25 lei / persoană

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei. Elevii beneficiază de intrare liberă la târg, pe perioada vacanțelor școlare.

STYLE GUIDE

Mosii de Arhangheli.Targ cu mesteri si anticari

Muzeul Țăranului marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în Postul Crăciunului invitându-și publicul la Târgul cu meșteri și anticari, Moșii de Arhangheli, unde, timp de trei zile, de vineri, 6 până duminică, 8 noiembrie 2020, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 50 de meșteri, anticari și artiști vin din toată țara cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an. Vor fi de târguit: obiecte din ceramică, țesături, icoane, podoabe, obiecte din lemn.

De-ale gurii puteți găsi: miere, prăjituri, turtă dulce, plante de leac, țuică, sucuri naturale, fructe și legume.

Vă invităm să redescoperiți frumusețea gesturilor ce stau mărturie în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei
Coordonatorii târgului: Oana Constantin și Simona Hobincu

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau

STYLE GUIDE

RETELELE PRIVIRII – lansarea platformei digitale a Arhivei de Imagine MTR

Muzeul Național al Țăranului Român lansează, în cadrul Street Delivery București, prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale din România: Rețelele Privirii. Un experiment curatorial inovator ce explorează noile media și aduce Arhiva mai aproape de oameni.

Te așteptăm sâmbătă, 15 iunie 2019, în grădina Casei Memoriale Ion Mincu.
Pe-nserate, de la orele 18, vino să fii printre primii care descoperă platforma Arhivei, în companie plăcută, la un pahar de vin și la o discuție liberă cu echipa din spatele proiectului. Și, vreme de un week-end întreg (14-16 iunie), te invităm să POEZIM IMAGINI: fotografii vechi și noi, texte și sunete din Arhivă vor putea fi descoperite, privite, citite în cadrul unor ateliere și instalații interactive.

Până atunci, poți afla povestea Arhivei
/ pe instagram @reteleleprivirii
/ și pe facebook Arhiva de Imagine MȚR

Să fii o arhivă de muzeu nu e lucru ușor. Ești în permanență căutată, întrebată, cercetată, provocată, ba chiar certată. Numele meu este Arhiva și păstrez în sertarele mele imagini, sunete, fragmente video, desene și scrieri de tot felul, povești și obiecte despre care nici nu știi că au existat. Locuiesc la Muzeul Național al Țăranului Român și, începând de anul acesta, mi-am construit o casă și în mediul digital. Ca să mă poți cunoaște mai bine.

Rețelele Privirii este un experiment muzeal neconvențional, conceput împreună cu o echipă interdisciplinară formată din tineri cercetători, curatori și artiști vizuali, sunetiști, programatori și web designeri pasionați de imagine, sunet și arhive și preocupați să aducă Muzeul mai aproape de tine. Am creat un spațiu virtual în care poți să explorezi, să contribui cu informații, să privești, să asculți, să te întrebi și să fii parte din viața Arhivei. Cum?
Află sâmbătă, la Street Delivery București.
INFO: LANSARE  https://www.facebook.com/events/2536413589972864/

Și pe toată durata unui week-end lung, cât o vacanță de vară.
INFO: POEZIM IMAGINI  https://www.facebook.com/events/335959447086888/

Un proiect: Arhiva de Imagine MȚR – Muzeul Național al Țăranului Român
Web design și programare: RIZI design
Partener strategic inovator: Samsung România
Cu sprijinul: Gemini Solutions, The Plot
Partener instituțional: Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Street Delivery 2019 — Poezia e în stradă! este un eveniment organizat de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România, co-finanțat prin Timbrul de Arhitectură.

STYLE GUIDE

Targul martisorului la Muzeul Taranului Roman

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

De 15 ani și mai bine Muzeul Țăranului Român spune povestea mărțișorului în nenumărate feluri. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate și a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

Participanților invitați la târg li se alătură, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, miere, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Perioadă: 27 februarie – 3 martie 2019, între orele 10 – 18
Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, Sala Foaier.
Intrarea se face prin str. Monetăriei, nr. 3.
Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari)

STYLE GUIDE

Ansambluri muzicale rurale din Transilvania. Conferinta sustinuta de Speranta Radulescu

Ansambluri rurale din Transilvania

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 11 octombrie 2018, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la a treia dintre cele patru întâlniri din mini-seria de conferințe pe teme etnomuzicologice. Speranța Rădulescu, profesor asociat și conducător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică București, va susține conferința Ansambluri muzicale rurale din Transilvania.

Conferința se va concentra asupra ansamblurilor muzicale rurale profesioniste din Transilvania, apărute (probabil) către începutul secolului XX. Devenirea lor a avut loc într-un climat cultural central-european, diferit de cel balcanic din Vechiul Regat. Ea s-a produs de asemenea, cel puțin inițial, într-o relativă izolare a micro-regiunilor unele față de celelalte, datorate statutului politic special al provinciei și componenței plurietnice a populației. Iată motivele pentru care, pe traseul secolului XX, s-au conturat în Ardeal ansambluri muzicale cu componențe și stiluri muzicale sub-regionale net diferite – o particularitate pe care o conservă până astăzi.
Intrarea este liberă.

STYLE GUIDE

Targ de sfintii Mihail si Gavriil la Muzeul National al Taranului Roman

Târgul de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil WEB

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau

Muzeul Țăranului marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în postul Crăciunului, invitându-și publicul la Târgul de Sfinții Mihail și Gavriil unde, timp de trei zile, de vineri, 10 până duminică, 12 ale lunii lui Brumar, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 50 de meșteri și artiști vin din toată țara cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an. Vor fi de târguit: obiecte din ceramică, țăsături, icoane, podoabe, obiecte din lemn.

Alături de meșteri, Galeria de Artă Țărănească scoate în curte lucruri care mai de care mai încântătoare: haine de sărbătoare, ștergare din bumbac, scoarțe, lepedee și fețe de masă; ploști, ulcioare, căni, farfurii; obiecte din lemn: linguri, casete, scaune; ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, împletituri și alte meșteșuguri.

De-ale gurii puteți târgui: miere, prăjituri, zacuscă, turtă dulce, plante de leac și țuică.

Sunteti invitati să regăsiți frumusețea și mărturia gesturilor în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român. Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

“Îngerii sunt duhurile slujitoare lui Dumnezeu. La început toți îngerii au fost buni și înțelepți. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte din ei, cei conduși de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail și îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncați din cer și au devenit demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducător, pe Arhanghelul Mihail.

În aceeași zi este sărbătorit și Arhanghelul Gavriil, îngerul tălmăcitor al viselor și vedeniilor. Gavriil vestește lui Ioachim și Anei nașterea Mariei, Maica Domnului, tot el descoperă preotului Zaharia nașterea și menirea lui Ioan Botezătorul, în fine, o anunță pe Fecioara Maria că-l va aduce pe lume pe Domnul Hristos. “Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești

STYLE GUIDE

Oina, vazuta de Bogdan Boghitoi si Sorin Vidis

oina

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 11 octombrie 2017, ora 18, la vernisajul expoziției de fotografie analogică, OINA, care va avea loc la Sala Acvariu.

Proiectul Oina, realizat de Bogdan Boghițoi și Sorin Vidis, investighează unde și cum anume mai subzistă astăzi practica oinei.

După 1989, pentru majoritatea românilor, oina a ajuns să fie un simplu nume ori o simpla descriere stereotipă și neinformativă, precum „sportul național”, uitată undeva în dicționarul mental al fiecăruia. Și totuși oina reprezintă o tradiție, o formă de socialitate și în ultimă instanță un bun cultural, întâi al României rurale, iar începând cu sfârșitul secolului XIX, când s-a încercat aducerea sa în circuitul obișnuit al celorlalte sporturi, al lumii urbane.
În bună măsură, oina a umplut nișa, nu tocmai neglijabilă, pe care sportul îl ocupă în viața oricărei comunități. De la simplul joc între cetele de copii, până la punctarea unor momente rituale importante, oina era ferm întrețesută în trama culturala românească.
„Curiozitatea ne-a îndemnat să ne întrebăm cât anume din ceea ce, neîndoios, era un fenomen viguros mai rezistă în România de astăzi, afectată de migrație și de depopularea satelor, ce golește ulițele de copii, de destructurarea modurilor tradiționale de agregare socială și de nivelarea culturala a unei lumi unde televiziunea, Internetul și banii nu au mai lăsat niciun colț neatins. Am găsit înainte de toate o lume de pasionați, care joacă oina cu acea plăcere care constituie spiritul sportiv autentic. E un spirit nefalsificat de interesele materiale disproporționate care fac, de exemplu, fotbalul sau alte sporturi „mari” adesea mai puțin simpatice. Am găsit o Federație de Oina care dincolo de menținerea unui calendar competițional, încearcă o înscriere a oinei în practicile de consum sportiv de acum. Am găsit un număr de localități unde oina este încă un fenomen viu și chiar o pasiune locală aprinsă. Am găsit un număr de profesori de educație fizică încercând să mențină oina vie în pofida lipsei de mijloace. Am găsit copii cu un entuziasm debordant pentru oina, iar lista ar putea continua. Toate acestea conturează o lume, un mic univers cultural, pe care am încercat să-l surprindem cu mijloacele vizuale ale fotoreportajului.
La începutul acestui an a ieșit din tipar albumul fotografic Oina, într-un tiraj redus de 200 de bucăți, disponibil pe web-siteul proiectului.”, spun reprezentantii muzeului.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu până pe 25 octombrie 2017, zilnic între orele 10 și 18. Intrarea este liberă

STYLE GUIDE

De la Coco Chanel la portul traditional romanesc

expo

Google prezintă cea mai mare expoziție virtuală dedicată modei și stilului, care reunește 3000 de ani de cultură vestimentară. Proiectul „Purtăm cultură” – We wear culture”, în original, lansat de Google Arts & Culture este rezultatul colaborării cu Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) la care se adaugă peste 180 de instituții de cultură din New York, Paris, Londra, Tokio și multe alte locuri de pe mapamond.
 
Cu ajutorul tehnologiei, vizitatorii pot explora milenii de evoluție a stilului, de la mătasea care dă numele bine cunoscutei rute comerciale Drumul Mătăsii, la moda de la Versailles și până la punk-ul britanic și povestea blugilor.

Piese de vestimentație care au influențat generații întregi, precum tocurile lui Marilyn Monroe sau rochia neagră a lui Coco Chanel sunt readuse în prim plan prin realitatea virtuală. Expozițiile cuprind tendințele care au schimbat moda de-a lungul timpului, momente de cotitură și personaje care au și-au pus amprenta decisiv.
 
Colecția „Haina țărănească” prezentată de MNȚR în cadrul proiectului „We wear culture” este dedicată portului tradițional din zona României. Expoziția virtuală cuprinde 27 de artefacte vestimentare, care se adaugă colecțiilor Muzeului Țăranului deja existente pe platforma Google Arts & Culture.
 
“Fără pretenția de a fi exhaustivă, expoziția Haina țărănească este o călătorie virtuală și în același timp una simbolică, care recuperează frumusețea unui patrimoniu țărănesc divers și complex, recontextualizând imaginea despre artă și meșteșug. Această expoziție creează publicului oportunitatea de a descoperi virtual patrimoniul de excepție al MNȚR a cărui expunere permanentă este închisă temporar pentru lucrări de consolidare și restaurare a clădirii monument istoric”, spune Liliana Passima, manager MNȚR.
 
Piesele prezentate în expoziția MNȚR sunt însoțite de o coloană sonoră din colecția „Ethnophonie” a Muzeului Național al Țăranului Român: doine, hore, învârtite, brâuri.