Tag Archives muzeul national de istorie a romaniei

STYLE GUIDE

Muzeul Național de Istorie a României a primit două monede romane de aur, rare, din partea Ministerului Culturii

La sediul Ministerului Culturii a avut loc marti primirea de către Muzeul Național de Istorie a României, a două monede romane de aur, rare, respectiv o monedă aureus Hadrianus (117-138 d. Hr.) și un solidus Gratianus (367 – 375 d. Hr.).

Acestea au fost achiziționate de Ministerul Culturii, prin exercitarea dreptului de preemțiune, de la un operator economic autorizat, în urma efectuării expertizei care a stabilit că bunurile culturale au o valoare științifică certă.

Monedele, clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural national, au fost înmânate de către domnul Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României.

Cele două monede vor putea fi admirate de public în expoziția permanentă Tezaurul Istoric, începând cu data de 27 octombrie 2022.

 

Travel

,,Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922”, la Muzeul Național Peleș, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național Peleș inaugurează sâmbătă, 15 octombrie 2022, expoziția ,,Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922”. Expoziția care marchează sărbătorirea a 100 de la Încoronarea de la Alba Iulia a fost realizată în colaborare cu prestigioase instituții din țară, precum  Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand I”, Arhivele Naționale ale României, și cu sprijinul unor colecționari particulari.

Concepute de pictorul Costin Petrescu, piesele simbol ale Încoronării sunt reunite, pentru prima dată, în cel mai important proiect expozițional dedicat evenimentului care a consfințit visul de veacuri al românilor.

Muzeul Național de Istorie a României, partener principal în organizarea expoziției ,,Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922”, a oferit cu generozitate coroana de aur a reginei Maria, realizată de firma pariziană Falize, sceptrul regelui Ferdinand I, creație a Casei René Boivin, din Paris, meniul dineului din data de 15 octombrie 2022, de la Alba Iulia, și monede jubilare emise cu ocazia evenimentului și cu ocazia celei de-a cincea aniversări a Încoronării primilor regi ai României Mari (1928/29).

Aceeași generozitate a fost arătată și de Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand I” care a oferit spre expunere uniforma de general de corp de armată de cavalerie, care a aparținut regelui Ferdinand I, și mantiile domnitorilor Vlad al IV-lea și Bogdan al II-lea, create tot după proiectul pictorului Costin Petrescu, pentru cortegiul istoric care a defilat la București, în ziua de 16 octombrie 1922.

Arhivele Naționale ale României au pus la dispoziție Jurnalul zilnic al reginei Maria, din anul 1922, programele Serbărilor Încoronării, precum și elogii adresate suveranilor României Mari.

Expoziția, deschisă la Muzeul Național Peleș în perioada 15 octombrie 2022 – 15 mai 2023 va fi însoțită de albumul ,,Centenarul Încoronării. Alba Iulia.1922”. Coordonat de istoricul Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș, care este și coautor, albumul cuprinde 360 de pagini și conține studii exhaustive cu privire la acest moment definitoriu pentru istoria românilor, realizate de personalități ale lumii academice și muzeale: Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, Nicolae St. Noica, director al Bibliotecii Academiei Române, Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României, Cornel Ilie, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a României, Ioan Opriș, Ion Giurcă, arhimandrit Policarp Chițulescu, Carmen Tănăsoiu, Mircea-Alexandru Hortopan, Corina Dumitrache.

STYLE GUIDE

Expoziție Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț

Muzeul Național de Istorie a României l-a omagiat pe marele savant român Nicolae Iorga (1871-1940) la 150 de ani de la naștere, printr-o expoziție-eveniment ce are la bază piesele Colecției „Iorga-Pippidi”, donate  muzeului de către domnul profesor univ. dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui istoric. Acesta a adunat și păstrat timp de decenii toate aceste mărturii ale vieții și activității științifice, literare, eseistice, dramaturgice, politice, ale marelui savant Nicolae Iorga.

Colecția este formată din piese excepționale, care au fost valorificate expozițional pentru prima dată anul acesta: actul de naștere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale și diplomele de licențiat și doctor; o parte dintre cele mai importante diplome de Doctor Honoris Causa de la marile universități ale Europei, precum și brevetele și medaliile primite de către Nicolae Iorga de-a lungul vieții, de la cele româneștiꓽ Marele Colan al Ordinului Carol I și Marele Colan al Ordinului Ferdinand I, la cele străine: Ordinul Legiunea de Onoare, în grad de Mare Cruce, Franța; Ordinul Mântuitorului, în grad de Mare Cruce, Grecia; Ordinul Coroana Italiei, în grad de Mare Cruce; Ordinul Vytautas cel Mare, în grad de Mare Cruce,  Lituania; Ordinul Sfântul Iacob al Spadei, în grad de Mare Cruce, Spania și multe altele. De asemenea, sunt  expuse documente primite de către marele istoric de la Familia Regală a României, de la regina Maria, principele și apoi regele Carol al II-lea, precum și de la principesele Mărioara și Elena.

Expoziția cuprinde bunuri culturale care atestă legăturile lui Nicolae Iorga cu orașul Piatra Neamț, expuse  în premieră, aparținând doamnei Elena Cuza, retrasă la Piatra Neamț, și părintelui C. Matasă.

Grație unei frumoase colaborări dintre Muzeul Național de Istorie a României și Complexul Muzeal Național Neamț, o mare parte din inestimabila colecție va fi expusă în perioada 13 octombrie 2022 – 13 ianuarie 2023 la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, alături de piese vestimentare, obiecte personale, mobilier, piese aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României și al Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române, precum și fotografii din colecțiile Arhivelor Naționale ale României.

Coordonatorii expozițieiꓽ prof. univ. dr. Andrei Pippidi și dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul  general al Muzeului Național de Istorie a României.

Curatoriꓽ dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător științific, dr. Cornel Constantin Ilie, director adjunct, dr. Alexandru Bădescu, șef Secție Patrimoniu, Muzeul Național de Istorie a României și dr. Mihaela-Cristina Verzea, director științific, Complexul Muzeal Național Neamț.

STYLE GUIDE

Proiecția filmului documentar „Regele Mihai: Drumul către casă“, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României găzduiește proiecția filmului documentar „Regele Mihai: Drumul către casă“, luni, 30 mai a.c., cu începere de la ora 19:00, în Holul Central al Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12). Proiecția este urmată de o discuție cu producătorii filmului.

Evenimentul face parte din Turneul Național de Educație Istorică 2022, o continuare a celui din 2019 de promovare a filmului documentar „Maria, Inima României“, și include noua versiune a documentarului „Regele Mihai: Drumul către casă“.

Versiunea Director’s Cut include noi materiale despre perioada complicată a tinereții Regelui Mihai, așa cum a fost descrisă în jurnalul personal al Reginei Maria. Documentarul prezintă și detalii din perioada de izolare personală și socială a Regelui din timpul exilului din Elveția, dar și motivele pentru care Regele Mihai a ezitat să se întoarcă în România. Totul din perspectiva celor care i-au fost aproape în acea perioadă. Această versiune îmbogățită a filmului pune accent și pe interacțiunile Regelui cu CIA după exilul din 1948.

„Sunt bucuros să promovez pentru publicul din România cele trei filme realizate împreună cu echipa mea: „Războiul Regelui“ (2016), „Maria, Inima României“ (2018) și „Regele Mihai: Drumul către casă“ (2021). Documentarele prezintă o parte importantă din istoria României, din 1860 până în prezent, și sper ca publicul român să afle mai multe despre eroii săi vizionându-le”, a declarat John M. Florescu, fondatorul Chainsaw Film Productions, producătorul filmului documentar.

Din echipa de producție a filmului fac parte Viorel Chesaru – producător senior, Dan Drăghicescu – producător asociat, Mircea Lăcătuș – editor și producător arhive și Laura Beldiman – cercetător și asistent editorial.

 Accesul publicului se face gratuit, în limita locurilor disponibile.

 

 

 

STYLE GUIDE

Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Național de Istorie a României

Cu ocazia evenimentului Noaptea Europeană a Muzeelor care va avea loc anul acesta, sâmbătă, 14 mai, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) invită publicul, în intervalul orar 18:00 – 01.00 (cu ultimul acces la 00:15), să se bucure de un program divers care include ateliere educative și de creație, ghidaje tematice în cadrul expoziției Muzeul Jucăriilor, demonstrație de ateliere și prezentări de vestimentație, armament și echipament specific dacilor și romanilor, precum și un moment artistic.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit și se va face prin intrarea principală din Calea Victoriei nr. 12.

Programul activităților este următorul:

  • Ateliere educative și de creație (în intervalul orar 18:30 – 21:00, în spațiul expoziției Copia Columnei lui Traian)
  • Simboluri ale strămoșilor noștri- steagul dacic, sub îndrumarea desenatorilor artistici ai muzeului
  • Povestea Gânditorului, în benzi desenate, sub îndrumarea autorului și profesorului de benzi desenate, Mihai Grăjdeanu
  • Ghidaje tematice și ateliere în cadrul expoziției Muzeul Jucăriilor, susținute pe tot parcursul serii de membrii Asociației Muzeul Jucăriilor
  • Re-enactment (în intervalul orar 19:00 – 00:00, în spațiul expozițiilor Copia Columnei lui Traian și Lapidarium) – demonstrație de ateliere și prezentări de vestimentație, armament și echipament specific dacilor și romanilor, realizate de membrii Asociației Terra Dacica Aeterna – Filiala București
  • Reprezentație artistică (la ora 22:00, în spațiul expoziției Lapidarium) – Metamorphosis, moment artistic susținut de Trupa Etherium – artiștii Flavia și Taisuke Sasaki – în care muzica clasică se metamorfozează prin euritmie

Vor fi accesibile publicului expozițiile permanente și cele temporare deschise în această perioadă.

Sâmbătă, 14 mai, muzeul va avea și un program de vizitare diurn, cu plată, în intervalul orar 10:00 – 18:00 (cu ultimul acces la 17:15).

STYLE GUIDE

50 de ani de la inaugurarea Muzeului Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București.

Cu această ocazie, vor avea locꓽ lansarea paginii web „MNIR 50”, deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, redeschiderea expoziției „Muzeul Jucăriilor” după reorganizare, precum și lansarea unui nou album „O clădire-simbol a Capitalei: Palatul Poștelor – Muzeul Național de Istorie a României”.

Publicul este invitat să descopere – prin intermediul proiectului virtual „MNIR 50”,  disponibil începând cu data de 6 mai, pe site-ul muzeului https://www.mnir.ro/, – o serie de informații privind istoria muzeului, dar și a clădirii care îl adăpostește, documente referitoare la înființarea instituției, fotografii de arhivă și afișe ale evenimentelor pe care muzeul le-a organizat sau la care a participat în cei 50 de ani de existență. Muzeul propune, de asemenea, o incursiune virtuală în colecțiile muzeului, pentru a (re)descoperi proiectele on-line, precum și o călătorie inedită prin 50 de castre identificate pe frontierele romane din România.

În perioada 4 -7 mai, sunt așteptați cu drag la muzeu și cei mai mici dintre vizitatorii pentru a sărbători împreună 50 de ani de la deschiderea oficială a MNIR prin intermediul discuțiilor, jocurilor și activităților practice. Aceștia vor putea să descopere povestea „Gânditorului” de la Cernavodă, renumita statuetă preistorică, simbol al MNIR, în cadrul a două tipuri de ateliere educative și de creație – „Descoperă povestea Gânditorului!” și „Povestea Gânditorului, în benzi desenate”.

Joi, 12 mai, va avea loc vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”).

Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prin prezența unor artefacte de excepție provenite de aici în colecțiile muzeului și al altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea romano-bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite.

Sâmbătă, 14 mai, celebrăm „Noaptea Muzeelor” cu reconstituiri istorico-militare, ateliere educative și momente artistice.

În această lună aniversară continuă seria de activități dedicate împlinirii a 50 de ani de la deschiderea oficială a Muzeului Național de Istorie a României, astfel: deschiderea micro-expoziției care-l omagiază pe Ion Heliade Rădulescu, cu ocazia împlinirii a 220 de ani de la naștere și 150 de ani de la moartea acestuia, inaugurarea expoziției „De la diligență la clasor” care prezintă lumea fascinantă a timbrelor, de la povestea primelor mărci poștale, până la pasiunea unor întregi generații, lansarea în parteneriat cu editura Corint, a cărții „Prin cafenelele din Micul Paris”, a cărei autor este istoricul Maria Magdalena Ioniță, reputat cercetător, care și-a desfășurat activitatea profesională în cadrul Muzeului Național de Istorie a României .

STYLE GUIDE

„Noul Testament greco-latin, editat și tipărit de Valentin Wagner la Brașov în 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam”, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României anunţă deschiderea micro-expoziţiei „Noul Testament greco-latin, editat și tipărit de Valentin Wagner la Brașov în 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam. Proiectul expoziţional se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi este accesibil publicului de joi, 21 aprilie 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Brașovul devine în secolul al XVI-lea capitala tiparului din spațiul românesc medieval. În prestigiosul oraș săsesc se remarcă, în perioada de început a tiparului, trei personalități culturale deosebite: Johannes Honterus (1498-1549), Valentin Wagner (1510-1557) și Diaconul Coresi (1556-1583). În Brașov este atestată o tipografie, începând cu anul 1539, când se tipăresc primele manuale, în contextul reformei școlare declanșate de umanistul Johannes Honterus. Activitatea tipografică inițiată de Honterus și dezvoltată de Wagner, poate fi considerată, fără îndoială, o filă de istorie a culturii și progresului socio-politic și religios dintre românii și sașii ardeleni. Așa cum unii dintre juzii Brașovului au sprijinit tipărirea cărților religioase în limba română veche, destinate întăririi în credință a românilor, editarea și tipărirea, la Brașov, în 1557, de către Valentin Wagner a Noului Testament greco-latin, tradus de Erasmus din Rotterdam, se înscrie într-un context general de excepție privind relațiile interetnice și interconfesionale locale. Succesul Școlii Honteriene din Brașov a antrenat o adevărată revoluție a sistemului transilvănean de învățământ, mai ales dacă privim procesul în lunga sa durată. Greaca veche, ca și celelalte discipline specifice școlii umaniste vor fi integrate treptat în programele de studii din alte centre urbane transilvănene, animate de un spirit de emulație.

Stimulat, desigur, de progresele Reformei protestante, interesul lui Valentin Wagner pentru greacă nu se limitează în fapt la literatura și știința produse de cultura antică, ci include sursele grecești ale tradiției creștine. Nu întâmplător, vocația sa de elenist și teolog va fi încununată de ediția greco-latină a Noului Testament, tipărită în 1557: NOVVM Testamentum Graecae ac Latinae ivxta postremam D. Erasmi Rot. translationem…

Deoarece a criticat aspecte ale organizării Bisericii Catolice a timpului său, Erasmus a fost considerat precursor al Reformei religioase, deși el însuși nu a aderat la protestantism, militând pentru spiritul de toleranță religioasă. Între anii 1517-1524 traduce în limba latină („Novuminstrumentumomne”) versiunea greacă a Noului Testament, traducere însoțită de comentarii critice, superioară ca stil și fidelitate în comparație cu Vulgata (versiunea latină oficială a Bibliei) aflată în circulație.

Această traducere i-a servit și lui Martin Luther ca bază pentru traducerea în limba germană a Bibliei. Originar din Brașov, eruditul umanist Valentin Wagner (care a introdus în gimnaziul umanist matricola școlară (1544), cea mai veche matricolă din sud-estul Europei) a editat la Brașov, în 1557, spre sfârșitul vieții, o carte de cult fundamentală pentru creștinism. Noul Testament greco-latin este tipărit pe hârtie manuală, cu cerneală tipografică pe un total de 8 + 659 +2 pagini (pagini liminare, blocul tematic și datele editoriale). Legătura este formată din scoarțe din lemn, acoperite cu piele, iar cotorul are trei nervuri profilate.

Textul tematic al Noului Testament greco-latin prezintă pe fiecare pagină două coloane bilingve, în greacă și latină; două pagini cu gravuri sub formă de medalioane ale evangheliștilor, dispuse la începutul și sfârșitul cărții și o altă gravură, cu multiple simboluri creștine, plasată la începutul Epistolei lui Pavel către romani.

Pe ultima filă tipărită, verso, se găsește colofonul explicit al cărții. Ediția este însoțită de numeroase comentarii critice folosite în edițiile anterioare ale traducătorului. De asemenea, în cuprinsul cărții se întâlnesc o multitudine de însemnări marginale, de redacție latină, scrise cu cerneală fero-galică.

Micro-expoziția va putea fi vizitată la MNIR, începând cu data de 21 aprilie 2022, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.

Curator: dr. Ginel Lazăr, cercetător științific, Muzeul Național de Istorie a României

 

STYLE GUIDE

„Reconstrucții istorice în miniatură”, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunţă deschiderea expoziţiei temporare „Reconstrucții istorice în miniatură”. Evenimentul va avea loc miercuri, 13 aprilie 2022, începând cu orele 16ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Proiectul expozițional reprezintă rezultatul colaborării dintre Andrei Mențeanu, scenograf și student-doctorand al Universității Naționale de Arte București, și muzeu.

Expoziția – curatoriată de dr. Cornel Ilie, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a României și de prof. univ. dr. habil. Cosmin Petru Paulescu, în cadrul Universității de Artă din București – cuprinde o serie de machete cinematografice și fotografii ale acestora, ce înfățișează reconstituiri istorice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial de pe teritoriul Ucrainei. Respectând cu exactitate arhitectura reliefului urban și rural unde s-au desfășurat luptele, discursul expozițional își propune să aducă în atenție istoria militară, în format tridimensional, la scară perspectivală și în format fotografic. Magia machetelor este trecută prin filtrul compozițiilor artistice și al cadrelor cinematografice, invitând publicul pe „micul platou de filmare al istoriei”, acolo unde miniaturile ne transpun în timp și spațiu. Acestea au fost realizate cu ajutorul mijloacelor scenografice de film, precum: arhitectura urbană și rurală, obiectele, luminile, uniformele și mașinăriile teatrului de război.

În cadrul expoziției sunt incluse o serie de fotografii, realizate în așa fel încât să ofere vizitatorilor ocazia de a experimenta efecte cinematografice reale, și două reproduceri, în miniatură, a unor conflicte care s-au desfășurat pe teritoriul Ucrainei în anul 1943. Conceptul artistic al lui Andrei Mențeanu, început cu doar câțiva ani în urmă, pare ca o premoniție la evenimentele teribile care se petrec acum sub ochii noștri.

Expoziția „Reconstrucții istorice în miniatură” poate fi vizitată, în perioada 13 aprilie-13 mai 2022, de miercuri până duminică, între orele 10:00-18:00.

 

 

 

 

 

STYLE GUIDE

Expozitia „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”, la Muzeul National de Istorie a Romaniei

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”, miercuri 2 februarie 2022. Expoziția pune în valoare donația făcută muzeului, în septembrie 2021, de marea artistă Corina Chiriac.

Vor fi expuse documente de familie, fotografii, obiecte păstrate timp de generații, începând cu cele ale străbunicilor artistei, Ioana și Nichita Nestorescu, negustor din Buzău, ajuns președinte al Corporației Meseriașilor-Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911, apoi ale fiicei lor Lucreția Nestorescu, absolventă de pension, căsătorită cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor și tipograf, cu firmă la București, părinții lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei Chiriac.

Pe simeze se regăsesc și documente ale bunicilor materni, pașaportul lui Hovelia Calaigian datat 1916 și diploma de liceu a soției acestuia, Paris, născută Madirghian, refugiați armeni în România, tablouri de familie din orașul natal Adabazar (azi, Adapazarı, Turcia), fotografii de epocă reprezentând-o pe Hasmig Calaigian, mătușa artistei, căsătorită cu Mampre Biberian, în anul 1926.

O serie de portrete de familie completează expoziția, precum cel al mamei Corinei Chiriac, Arșaluiz-Eliza Calaigian căsătorită Chiriac, pianistă, absolventă a Academiei Regale de Muzică din București și profesoară la Conservator și cele ale lui Mircea Chiriac, profesor și compozitor cu o activitate prodigioasă. Câteva dintre premiile primite de Mircea Chiriac sunt prezentate, alături de legitimațiile, carnetele și diplomele acestuia, în cadrul expoziției.

Partea dedicată artistei Corina Chiriac îmbină portretele de atelier, cele apărute în presa vremii, afișele unor concerte naționale și internaționale din anii ‘70 și ‘80, dar și din anii 2000, cu cele mai frumoase rochii de scenă purtate în perioada 1970-2019. De la rochia interbelică modificată de Corina Chiriac și purtată la festivalurile de la Dresda, R.D.G., 1975, și „Bratislavska Lyra”, 1976, și în turneele din R.D.G., Polonia și Cehoslovacia, la rochia de paiete argintii sau rochia „cu harpă” realizată pentru emisiunea „Eu sunt Corina”, regizată de Tudor Vornicu în 1979, emisiune premiată la Festivalul Internațional al Filmelor de Televiziune de la Montreux, Elveția, 1979, până la rochiile purtate în America în perioada 1988-1994 și cea purtată în 2019, la recitatul susținut la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brașov.

Publicul poate admira mărturii ale unei cariere artistice de peste cinci decenii: trofee, diplome, decorații, legitimații, bilete de avion, LP-uri și CD-uri, cărți publicate, afișe, programe de sală și multe alte piese intrate în patrimoniul muzeal.

Expoziția „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste” va fi deschisă în perioada februarie –martie 2022, la Muzeul Național de Istorie a României și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 – 17:00, respectând normele sanitare aflate în vigoare.

Echipa expozițională: dr. Cristina Păiușan-Nuică și dr. Cornel-Contantin Ilie (curatori), Roxana Pătrașcu, Cristina Barbu, Ionuț Drăgoiescu, dr. Alexandru Bădescu, Cristina Petcu, Cristina Moșoiu și Mark Perpits.

STYLE GUIDE

,,Epidemii in istoria Tarilor Romane. Marturii documentare’’, la Muzeul National de Istorie a Romaniei

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României (ANR) și Asociația „Dar Development”, anunță deschiderea expoziției foto-documentare ”Epidemii în istoria Țărilor Române. Mărturii documentare’’.

În contextul pandemic actual, prin intermediul acestei expoziții vizitatorii vor putea să descopere, cu ajutorul documentelor de arhivă, alte episoade epidemice care au avut loc în spațiul românesc, precum și modul în care acestea au fost depășite în trecut. De-a lungul timpului, numeroase epidemii au afectat diferite zone ale actualului teritoriu al României – de la epidemia de ciumă la epidemia de holeră care a făcut ravagii în secolul al XIX-lea, până la epidemiile de varicelă, tifos exantematic și gripă spaniolă de la finalul Primului Război Mondial.

Documentele expuse surprind modul în care instituțiile vremii au răspuns provocărilor acestor boli, metodele de stopare și urmele pe care acestea le-au lăsat în societate.

Expoziția este realizată cu ocazia aniversării a 190 de ani de existență a Arhivelor Naționale ale României, depozitare ale memoriei trecutului, care păstrează mărturii documentare încă din veacul al XII-lea, și va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a României în perioada 28 octombrie – 7 noiembrie 2021, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară), respectiv 09:00 – 17:00 (program de iarnă), cu respectarea măsurilor de protecție sanitară aflate în vigoare.

În cadrul evenimentului vor lua cuvântul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Cristian Lazăr, subsecretar de stat, Ministerul Culturii, dr. Cristian Anița, director Arhivele Naționale, dr. Alina Pavelescu, director adjunct, Ahivele Naționale, Alexandra Brutaru, președinte, Asociația „Dar Development”.

STYLE GUIDE

Muzeul National de Istorie a Romaniei avertizeaza cu privire la o tentativa de inselatorie facuta in numele institutiei

Muzeul Național de Istorie a României avertizează cu privire la o tentativă de înșelătorie făcută în numele instituției. ”Ne-a fost semnalată existența unei scrisori cu conținut îndoielnic, în care, o persoană ce pretinde a fi angajată a unei așa-zise instituții subordonate muzeului – Arhivele Naționale ale Nobilimii Românești – promite destinatarului, contra unei sume de bani, înlesnirea obținerii unor documente care atestă apartenența la o familie nobiliară și dreptul de a revendica o moștenire”, se arată într-un comunicat de presă.

Reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României menționează că nu au nicio legătură cu această persoană, nu are în componență sau în subordine o asemenea entitate și nu încurajează astfel de practici.

”Dimpotrivă, rugăm cetățenii să nu dea curs acestei scrisori prin care se solicită bani în numele muzeului și să se adreseze urgent autorităților abilitate prin lege să soluționeze un astfel de caz”, potrivit avertizării transmise.

STYLE GUIDE

Record de vizitatori la expozitiile Muzeului National de Istorie a Romaniei

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a avut onoarea și bucuria de a participa la cea de-a 27-a ediție a Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA, ediție dedicată României. Proiect cultural de mare anvergură, Europalia România s-a desfășurat în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020 , cu unele evenimente prelungite până în aprilie 2020, în Belgia. Participarea României la Festivalul EUROPALIA a fost asigurată de Institutul Cultural Român (ICR), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Secretariatul General al Guvernului.

MNIR a coordonat, în acest prestigios cadru, realizarea a două mari proiecte expoziționale: „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“/„Dacia Felix. Trecutul glorios al României”, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren (19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020) și „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, la Muzeul Grand Curtius din Liège (8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020). Expozițiile au fost organizate de MNIR, în colaborare cu 35 de instituții de profil din țară, beneficiind de excelenta relație instituțională cu Institutul Cultural Român, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, precum și al organizațiilor belgiene partenere.

Expozițiile au adus în atenția publicului și a specialiștilor unele dintre cele mai valoroase piese arheologice din patrimoniul istoric al României, oferind prilejul unui amplu și inedit periplu prin civilizațiile/culturile arheologice preistorice și antice documentate în cuprinsul spațiului românesc actual. Printre cele mai spectaculoase piese din patrimoniul cultural românesc expuse în cadrul expozițiilor din Belgia se numără: „Gânditorul” și „Femeie șezând” (pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanța, cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr.), depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) și Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparținând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureș) și Hinova (jud. Mehedinți), datând de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă și chihlimbar din Peștera Cioclovina (jud. Hunedoara), Rhyton-ul din argint descoperit la Poroina Mare, județul Mehedinţi, datând din secolele IV-III a. Chr., o piesă excepţională a orfevrăriei traco-getice, precum și Coiful getic de la Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, datând din prima jumătate a secolului al IV-lea a.Chr, piesă din aur masiv, cântărind 821,35 grame.

Cele două proiecte expoziționale s-au aflat în topul celor peste 250 de evenimente care s-au desfășurat în cadrul Festivalului Europalia România, înregistrând un număr record de vizitatori. Astfel, în condițiile în care perioada de vizitare a expozițiilor a fost afectată de răspândirea virusului Covid – 19, peste 548.901 de vizitatori direcți și aproximativ 1 000 000 de vizitatori indirecți (prin intermediul rețelelor de socializare și al presei ) s-au bucurat de expozițiile organizate la Muzeul Galo-Roman din Tongeren și la Muzeul Grand Curtius din Liège.

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie.