Tag Archives muzeul municipiului bucuresti

STYLE GUIDE

Acte domnești fanariote din patrimoniul Muzeului Municipiului București, expuse la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze, începând cu data de 28 aprilie 2022, expoziția „Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2).

Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea ce a debutat în aprilie 1427, redactate pe pergament sau hârtie de către diecii cancelariilor, în limbile slavonă și română, cu caractere chirilice. Vor fi etalate acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea.

„Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, delnițe, vii, ţigani, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, fie porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Se adaugă și scutiri de la plata dărilor percepute pentru prăvăliile sau scaunele de carne, deținute în București de casa lui Grigore (Grigorașco) Suțu beizadea, ori pentru liudele care lucrau viile domnești din Dealul Piteștilor (jud. Muscel), tot ale sale, cât și pentru cele deținute de către Alexandru Nenciulescu fost mare vistier. În același timp, putem menționa și cazul celor doi meșteri lumânărari de la ctitoria lui Mihai Cantacuzino mare vistier unde se prăznuia hramul Sf. 40 de Mucenici, aflată pe principala arteră bucureșteană, Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care au beneficiat de „apărare de bir și de alte supărări” tocmai pentru ca să nu se „lipsească din pământul țării un meșteșug nou”, care era „de podoaba sfintelor biserici”.

De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat de stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor”, a declarat dr. Grina-Mihaela Rafailă, muzeograf, curator al expoziției.

În cadrul expoziției, pe lângă înscrisuri, publicul poate vedea obiecte din mai multe colecții precum cea de arme, fotografii, cărți poștale și clișee fotografice, tipărituri și imprimate.

Vizitatorii pot studia pe îndelete documentele expuse într-un context special, în sala care găzduiește fragmente de pictură murală salvate de la Mănăstirea Văcărești ridicată de primul domnitor fanariot Nicolae Mavrocordat, o persoană luminată, foarte cunoscută pentru colecția de cărți pe care o avea și pentru faptul că a ridicat lăcașuri de cult și le-a terminat pe cele pe care le-a găsit începute. Pentru ridicarea Mănăstirii Văcărești au fost aduși meșteri instruiți la Școala lui Constantinos, construcția devenind astfel o bijuterie a stilului brâncovenesc.

ROMANIA LUXURY

Expozitie outdoor: „La 40 de ani de la zborul primului cosmonaut român”

Muzeul Municipiului București invită publicul să parcurgă, în perioada 14 mai – 31 decembrie 2021, expoziția outdoor „La 40 de ani de la zborul primului cosmonaut român”, care va fi prezentată la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – Muzeul Municipiului București. Expoziția cuprinde panouri cu informații despre zborul misiunii Soyuz 40 însoțite de imagini ce pot fi văzute pe gardul Observatorului Astronomic (Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21).

În primăvara anului 1981, Dumitru Prunariu și colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul stației spațiale Salyut 6, unde au rămas vreme de câteva zile. La acel moment, Dumitru Prunariu devenea primul (și, până în prezent, rămâne singurul) cosmonaut român, misiunea sa devenind astfel cel mai important reper în istoria astronauticii din România. Programul spațial în cadrul căruia a avut loc zborul purta numele Interkosmos. Prin acest program, țările socialiste din Europa de Est (dar și din alte părți ale lumii) au fost invitate de Uniunea Sovietică să participe cu un candidat-cosmonaut pentru efectuarea unui zbor comun.

În 1977, România se pregătea să organizeze primele runde de selecție pentru desemnarea viitorilor candidați-cosmonauți. În martie 1978, cei doi candidați aleși de România, Dumitru Prunariu și Dumitru Dediu, au plecat împreună cu familiile lor în Orășelul Stelar din Uniunea Sovietică unde, timp de trei ani, au urmat cursurile și antrenamentele de specialitate care îi pregăteau ca viitori cosmonauți. La finalul celor trei ani de formare, Dumitru Prunariu și Leonid Popov au fost desemnați pentru zbor, în timp ce Dumitru Dediu și Iuri Romanenko reprezentau echipajul de rezervă.

În seara zilei de 14 mai 1981, la ora 20.16 (ora României), misiunea Soyuz 40 era lansată de pe Cosmodromul Baikonour. Lansarea a decurs bine, iar după aproape nouă minute de zbor cosmonava se afla deja pe orbita Pământului, cei doi cosmonauți experimentând starea de imponderabilitate. După 7 zile, 20 de ore și 42 de minute petrecute în spațiul cosmic, Dumitru Prunariu și Leonid Popov au revenit cu bine pe Pământ în după-amiaza zilei de 22 mai 1981, capsula lor aterizând în stepele din Kazahstan la ora 16.58 (ora României).

În 2021, împlinirea a 40 de ani de la zborul misiunii Soyuz 40 se învecinează cu alte două momente aniversare memorabile din istoria astronauticii: celebrarea a 70 de ani de la zborul primului om în spațiu (Iuri Gagarin, care pe 12 aprilie 1961 devenea prima persoană ce admira Pământul din spațiu) și împlinirea a 40 de ani de la zborul inaugural (din același an 1981) al programului Space Shuttle, prin lansarea navetei spațiale Columbia.

STYLE GUIDE

Microexpozitii cu obiecte deosebite din patrimoniu la Muzeul Dr. Minovici

Un proiect expoziţional menit a aduce în atenţia publicului obiecte deosebite din patrimoniu şi prezentarea lor, inclusiv prin oferirea unor detalii de context, debutează, începând de miercuri, la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, din componenţa Muzeului Municipiului Bucureşti (MMB).

Potrivit unui comunicat al MMB transmis miercuri AGERPRES, iniţiativa, care continuă, într-o cheie distinctă, proiectul „Obiectul lunii la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici”, derulat în anul 2020, se va desfăşura pe parcursul întregului an 2021.

„În fiecare lună va fi realizată în interiorul muzeului câte o expoziţie dinamică, cu caracter documentar. Se va pune accent pe artefactele care fac parte deja din expunerea de bază şi nu pot fi mutate într-un alt context expoziţional, dar şi pe elementele arhitecturale prin natura lor imobilă”, precizează sursa citată.

Luna ianuarie este dedicată stilului Biedermeier (secolul XIX-XX) în care sunt lucrate obiectele expuse în dormitorul Vilei Minovici, respectiv două noptiere, scaunele şi fotoliile, dar şi scrinul, secretair-ul.

„Un birou din lemn de tip secretaire este piesa de mobilier cea mai spectaculoasă expusă azi în dormitorul Vilei cu clopoţei şi îşi are originea în Franţa. Se defineşte prin comoditate şi utilitate. Pe suprafaţa plană se puteau aşeza diferite lucruri, iar prin deschiderea sertarelor se putea ajunge uşor la conţinut. Această utilitate a fost păstrată până astăzi, pe secretaire fiind expuse două fotografii de epocă reprezentând imagini ale părinţilor fondatorului muzeului: Ştefan şi Sofia Minovici. Celelalte piese din garnitură, respectiv cele două scaune şi cele două fotolii, păstrează şi ele liniile stilului Biedermeier. Toate cele patru piese au picioarele din spate drepte, iar cele din faţă galbate şi decorate cu frunze de acant. Spătarul este sculptat în lemn masiv”, se arată în comunicat.

Pentru a afla detalii despre piesele expuse în această primă microexpoziţie, publicul este invitat să viziteze Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici, nr. 1) de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 18,00 (17,30 ultima intrare).

STYLE GUIDE

O sectie a Muzeului Municipiului Bucuresti pregateste conceptul general al unei galerii cu lucrarile din pinacoteca

Secţia de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti pregăteşte conceptul general al unei mari galerii ce va cuprinde lucrările care se află în colecţia pinacotecii muzeului, a declarat marţi Elena Olariu, director adjunct Artă al instituţiei.

„Astăzi avem aproximativ 5.000 de lucrări în aşteptarea unei clădiri monumentale în care să le putem expune. Noi pregătim conceptul general, liniile directoare ale expunerii, care sperăm să fie foarte modernă, flexibilă, foarte atrăgătoare, deschisă şi spre arta contemporană. Dacă, de exemplu, va fi o clădire monumentală cu două etaje, poate parterul îl vom dedica artei contemporane, ca să fie mai interactiv, mai atractiv, mai dinamic, iar de exemplu etajul 1, 2 – colecţiei pinacotecii istorice, să-i spunem aşa, care a fost inaugurată în 1933, s-a dezvoltat în timp, cuprinde mari maeştri, de la Nicolae Grigorescu (…) şi artişti ai avangardei (…), dar mergând şi spre contemporaneitate şi expunând şi patrimoniul care a fost atras spre pinacotecă în perioada comunistă, prin diverse donaţii sau lucrări pe care artiştii le-au lăsat atunci când terminau expoziţiile care se organizau atunci”, a spus Olariu, cu prilejul unei conferinţe pe tema pinacotecii.

Ea a subliniat că este vorba despre un fond foarte important pe care vor să-l prezinte. „Sunt artişti importanţi, bineînţeles cu explicaţii, cu prezentarea contextului istoric în care au fost făcute (lucrările – n.r.) şi astfel să devină o galerie atractivă pentru Bucureşti”, a afirmat Olariu.

Potrivit acesteia, este un concept foarte flexibil. „Noi ne putem mula pe orice clădire, cu condiţia să fie monumentală, pentru ca această colecţie să fie prezentată în splendoarea ei şi cumva să putem expune toţi artiştii mari pe care-i avem fără să fim obligaţi să excludem pe cineva, de aceea ne dorim o clădire monumentală şi o mare galerie pentru Bucureşti. (…) Capitala are nevoie de aşa ceva, e un mare centru cultural (…). Avem foarte multe lucrări de o valoare excepţională, care ilustrează mai mult decât peisaje din Bucureşti, dorim să le putem expune pe toate şi atunci galeria va deveni cu adevărat reprezentativă naţional”, a spus Olariu.

Ea a precizat că vor fi expuse maximum 2.000-3.000 de lucrări, dar prin rotaţie.

ROMANIA LUXURY

Vernisajul expozitiei permanente „Pe urmele trecutului – Colectia Maria si Dr. George Severeanu”

Poza expozitie Severeanu

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției permanente „Pe urmele trecutului. Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, care va avea loc miercuri, 29 noiembrie, ora 18.00, la Muzeul Dr. George Severeanu, Str. Henri Coandă nr. 26.

Evenimentul prilejuiește întâlnirea cu Dr. Eugen Nicolae, Director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Dr. Ioan Carol Opriș, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, Dr. Adrian Majuru, director al MMB și Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct al MMB, care vor lua cuvântul pentru a marca relevanța evenimentului în contextul cultural al Capitalei. Acestora li se vor alătura membrii echipei și colaboratorii muzeului.

Peste 9000 de monede și circa 3000 de obiecte arheologice alcătuiesc colecția lăsată moștenire comunității de către doctorul George Severeanu. O selecție a acestor obiecte, concepută și pusă în practică de specialiștii Muzeului Municipiului București este pusa la dispoziția publicului, care va putea astfel descoperi lumea colecțiilor și colecționarilor de la începutul secolului al XX-lea.

Vase grecești realizate în diferite tehnici, statuete greco-romane şi monede emise în diferite spații culturale întregesc, alături de alte obiecte cu valoare istorică şi documentară, universul cotidian al civilizațiilor antice şi medievale. Un nivel complementar de înțelegere a expoziției propune descoperirea preferințelor și alegerilor colecționarului, încercând să evidențieze ce l-a preocupt în mod deosebit și ce anume și-ar fi dorit ca publicul să vadă din vasta sa colecție.

Biroul de lucru al doctorului, unde sunt expuse piese de mobilier confecţionate special la comanda sa, volume din biblioteca personală, precum şi alte obiecte de patrimoniu, organizate în maniera în care fotografiile de epocă le înfăţişează, adaugă proiectului o importantă componentă memorială.

Închisă la începutul anilor ’90 din cauza stării de conservare precare, casa doctorului Severeanu a fost restaurată şi, începând cu anul 2013, a găzduit mai multe expoziţii tematice cu patrimoniu arheologic şi numismatic. Reorganizarea și deschiderea expoziției permanente reprezintă un nou pas în strategia Muzeului Municipiului București de a pune la dispoziția publicului case și colecții reprezentative atât pentru comunitatea locală, cât și pentru sfera extinsă a spațiului cultural românesc.