Tag Archives muzeu


Muzeul de Istorie a Sighişoarei, singurul din ţară organizat pe verticală, a aniversat 123 de ani


Muzeul de Istorie din Sighişoara, care şi-a deschis porţile în data de 24 iunie 1899 sub denumirea de ”Alt Schassburg” (Sighişoara Veche), fiind singurul muzeu din ţară organizat pe verticală, a marcat, luni, 123 de ani de activitate neîntreruptă.

Muzeul de Istorie din Sighişoara adăposteşte numeroase piese unicat: o machetă a oraşului din 1735 – realizată în 1952 de către Julius Misselbacher, cel care a realizat şi macheta Cetăţii Dacice de la Costeşti – obiecte dacice, cel mai valoros clavicord, ceasul din turn, produse unicate ale breslelor, un muzeul al farmaciei şi multe altele.

Muzeul din Sighişoara are expoziţia de bază în Turnul cu Ceas, este structurat pe 6 nivele, cinci dintre acestea închise, până unde se află mecanismul ceasului, iar etajul 6 este balconul.

Special pentru acest muzeu este că în toate celelalte muzee se intră dintr-o sală în alta, dar în caul acestuia, se urcă dintr-o sală în alta. Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas are o expoziţie arheologică, o expoziţie dedicată istoriei farmaciei şi medicinii din Sighişoara, una dedicată mobilierului urban, în sala în care au avut loc şedinţele vechiului consiliu orăşenesc, o expoziţie mare dedicată breslelor meşteşugăreşti din Sighişoara, o expoziţie de orologerie, la care se mai adaugă două expoziţii dedicate unor personalităţi, este vorba despre o mică expoziţie dedicată fondatorului muzeului, dr. Joseph Bacon, aflată chiar la intrare, şi o expoziţie dedicată celei mai mari personalităţi a oraşului, savantul Hermann Oberth, părintele cosmonauticii.

În Muzeul din Turnul cu Ceas inclusiv ceasul este unic. Figurinele sunt realizate din lemn de tei în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind în mare parte opera unui meşter peregrin, Johann Kirchel, care apare în Consiliului Oraşului menţionat ca ”Orologus et automotorus”, fiind menţionat ca şi creator al păpuşilor, făcute după ”un baroc mai ţărănesc”.

Instituţia deţine şi alte piese unicat, precum una cele mai mari colecţii de obiecte din perioada bronzului, Cultura Wittenberg, din epoca dacică – piepteni dacici făcuţi din os, unici în Transilvania – sau o colecţie de farmacie în care se regăsesc truse medicale – de chirurgie, ginecologică şi una pentru amputaţie de la finele secolului al XVIII-lea.

Clavicordul de la Sighişoara este unicul de valoare din România aflat în perfectă stare de funcţionare, funcţionează pe principiul coardelor lovite şi nu al coardelor ciupite, ca în cazul instrumentelor mai apropiate lui ca vârstă şi aspect, cum ar fi clavecinul, spineta şi altele.

Clavicordul a fost construit în anul 1825 la Biertan, judeţul Sibiu, de către Samuel Maetz, meşter transilvănean specializat în instrumente cu claviatură, care provenea dintr-o familie germană cu tradiţie în construcţia de orgi.

Instrumentul din colecţia Muzeului Sighişoarei este confecţionat din lemn de diferite esenţe – cireş, fag, brad şi stejar – dispune de 5 octave, claviatura este lucrată în fildeş şi abanos, iar conform normelor de interpretare a muzicii vechi, instrumentul este acordat în La = 415 Hz.

La expoziţia de bresle, muzeul sighişorean prezintă o serie de obiecte unice care sunt capodopere de meşter, adică obiecte confecţionate de pentru examenul prin care o calfă ajungea meşter.

În colecţia de arme, aflată într-o clădire de la poalele Turnului cu Ceas, muzeul deţine inclusiv arme exotice, cum ar fi armele africane, iar unic, la camera de tortură, aflată în apropiere, s-a păstrat o piatră de 6 kilograme, care era legată de gâtul celui care era condamnat să stea la stâlpul infamiei din Piaţa Cetăţii.


50 de ani de la inaugurarea Muzeului Național de Istorie a României


Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București.

Cu această ocazie, vor avea locꓽ lansarea paginii web „MNIR 50”, deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, redeschiderea expoziției „Muzeul Jucăriilor” după reorganizare, precum și lansarea unui nou album „O clădire-simbol a Capitalei: Palatul Poștelor – Muzeul Național de Istorie a României”.

Publicul este invitat să descopere – prin intermediul proiectului virtual „MNIR 50”,  disponibil începând cu data de 6 mai, pe site-ul muzeului https://www.mnir.ro/, – o serie de informații privind istoria muzeului, dar și a clădirii care îl adăpostește, documente referitoare la înființarea instituției, fotografii de arhivă și afișe ale evenimentelor pe care muzeul le-a organizat sau la care a participat în cei 50 de ani de existență. Muzeul propune, de asemenea, o incursiune virtuală în colecțiile muzeului, pentru a (re)descoperi proiectele on-line, precum și o călătorie inedită prin 50 de castre identificate pe frontierele romane din România.

În perioada 4 -7 mai, sunt așteptați cu drag la muzeu și cei mai mici dintre vizitatorii pentru a sărbători împreună 50 de ani de la deschiderea oficială a MNIR prin intermediul discuțiilor, jocurilor și activităților practice. Aceștia vor putea să descopere povestea „Gânditorului” de la Cernavodă, renumita statuetă preistorică, simbol al MNIR, în cadrul a două tipuri de ateliere educative și de creație – „Descoperă povestea Gânditorului!” și „Povestea Gânditorului, în benzi desenate”.

Joi, 12 mai, va avea loc vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”).

Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prin prezența unor artefacte de excepție provenite de aici în colecțiile muzeului și al altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea romano-bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite.

Sâmbătă, 14 mai, celebrăm „Noaptea Muzeelor” cu reconstituiri istorico-militare, ateliere educative și momente artistice.

În această lună aniversară continuă seria de activități dedicate împlinirii a 50 de ani de la deschiderea oficială a Muzeului Național de Istorie a României, astfel: deschiderea micro-expoziției care-l omagiază pe Ion Heliade Rădulescu, cu ocazia împlinirii a 220 de ani de la naștere și 150 de ani de la moartea acestuia, inaugurarea expoziției „De la diligență la clasor” care prezintă lumea fascinantă a timbrelor, de la povestea primelor mărci poștale, până la pasiunea unor întregi generații, lansarea în parteneriat cu editura Corint, a cărții „Prin cafenelele din Micul Paris”, a cărei autor este istoricul Maria Magdalena Ioniță, reputat cercetător, care și-a desfășurat activitatea profesională în cadrul Muzeului Național de Istorie a României .


Muzeul National ”George Enescu” se inchide timp de doi ani pentru lucrari de restaurare. Activitatea continua online


Sediul Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti – Palatul Cantacuzino se va închide, începând cu data de 25 octombrie, pentru aproximativ doi ani, odată cu începerea lucrărilor de restaurare, activitatea instituţiei urmând să continue la sediile din Sinaia şi Tescani, precum şi în mediul online.

„Începând cu data de 25 octombrie, sediul de la Bucureşti al muzeului – Palatul Cantacuzino – se închide. Vor începe lucrările de restaurare şi consolidare a imobilului, a căror durată estimată este de 24 de luni. Activităţile noastre vor continua atât în spaţiul virtual/online, cât şi la celelalte două sedii ale muzeului, Muzeul Naţional „George Enescu” Casa memorială „George Enescu” – vila Luminiş de la Sinaia şi Muzeul Naţional „George Enescu” secţia „Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu” de la Tescani”, informează instituţia într-o postare pe Facebook.

În acest weekend, accesul în spaţiile muzeului de la Bucureşti va fi gratuit, în programul normal de vizitare.


Achizitie de arta la MNAC: 2.600 de lucrari validate, pentru aproape 48 milioane de lei


Dosarele a 443 de artişti, care au oferit spre cumpărare un număr de 2.600 de lucrări, cu o valoare totală de 47.822.000 lei, au fost validate de Comisia tehnică în cadrul procedurii de achiziţii opere de artă MNAC 2020.

Potrivit Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), depunerea dosarelor în cadrul sesiunii de achiziţii lucrări de artă pentru colecţia MNAC s-a încheiat, conform regulamentului, pe 30 septembrie, la ora 17,00.

„Acest bilanţ de parcurs demonstrează încă o dată atât efervescenţa scenei artistice din România, cât şi necesitatea sprijinirii acesteia în mod constant cu stimulente diverse, între care achiziţiile de lucrări sunt doar una dintre posibilele formule. (…) În continuare, activităţile juriului şi ale Comisiei de negociere se vor desfăşura conform calendarului, până la comunicarea publică a listei lucrărilor achiziţionate”, se arată într-un comunicat postat pe pagina de Facebook a MNAC.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană anunţa în august lansarea primei proceduri de achiziţii publice de artă contemporană din ultimii 12 ani, aceasta urmând să aibă loc în urma suplimentării cu 2.000.000 de lei de către Guvern a bugetului instituţiei muzeale.

Procedura urma a se derula în două faze distincte: selecţia competitivă, urmată de negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare (procedură distinctă de atribuire) cu fiecare dintre câştigătorii selecţionaţi de juriu.

Juriul, alcătuit conform principiilor deontologice ICOM, este format din 11 membri titulari şi doi supleanţi, iar în structura sa se regăsesc reprezentanţi ai Consiliului Ştiinţific al MNAC, ai universităţilor de profil din Bucureşti şi din ţară, ai sectorului independent, precum şi specialişti desemnaţi de către Uniunea Artiştilor Plastici.


S-a deschis Muzeul de Arta Moderna (MoMA) din New York, dupa sase luni de pauza


Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York şi-a redeschis porţile pentru publicul larg în cursul zilei de joi, după o pauză de şase luni cauzată de pandemia de coronavirus, anunță presa internațională.

Celebrul muzeu newyorkez, care şi-a redus capacitatea de funcţionare la 25% în această perioadă, a primit numeroşi vizitatori în prima zi a redeschiderii sale.

„Graţie noilor protocoale şi proceduri de siguranţă care au fost implementate, vizitatorii noştri vor putea continua să se bucure de experienţa inegalabilă oferită de colecţiile şi expoziţiile noastre şi, sperăm, vor putea să găsească aici consolare şi inspiraţie”, a declarat directorul instituţiei, Glenn Lowry, într-un comunicat de presă.

Muzeele newyorkeze, care au fost închise în luna martie în cadrul eforturilor depuse de autorităţile locale pentru a limita răspândirea noului coronavirus, au primit încă de luni permisiunea de se redeschide.

Metropolitan Museum of Art intenţionează să se redeschidă în acest weekend, iar Whitney Museum of American Art va fi redeschis pe 3 septembrie. Guggenheim Museum va rămâne închis pentru încă o lună.


Zilele Muzeului Taranului


Ca în fiecare început de toamnă, în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român prăznuiește cu expoziții noi, târg de icoane, muzică și multe filme.

Sunteți așteptați, în perioada 12 – 22 septembrie 2019, la cea de a șaptea ediție a Zilelor Muzeului Țăranului.

Joi, 12 septembrie, la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, va avea loc vernisajul expoziției de tapiserie și colaj textil, Cela Neamțu. RESTITUIRI. Va prezenta doamna Dorana Coșoveanu, istoric și critic de artă. Tapiseriile Celei Neamțu încântă prin virtuțile definitorii ale artei, căci artista izbutește să ducă mai departe tradiția nobilă a genului, inovând prin împletirea originală a țesăturii pe vertical (haute-lisse) cu broderia din care a preluat novator nodul de la Putna.

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri va avea loc în acest an în perioada 13 – 15 septembrie. Descoperiți în târg: prăznicare, sfinți protectori, heruvimi, Crucea în variante închipuite și zugrăvite pe icoane pe lemn, icoane pe sticlă, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre.

În ajunul sărbătorii, vineri, 13 septembrie, de la ora 16.00, Pr. Conf. Dr. Radu Petre Mureșan, paroh la Biserica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni, ne va vorbi despre Sfânta Cruce – păzitoarea creștinilor.

De asemenea, sâmbătă, 14 septembrie, sărbătorim altfel Zilele Europene ale Patrimoniului. Echipa de la Arhiva de Imagine MȚR vă invită să aflați de ce are nevoie o arhivă – și, în general, un muzeu – ca să dureze și să (ne) păstreze vii. Vorbim deschis despre viața și moartea obiectelor la muzeu și vă așteptăm să descoperiți ce înseamnă să lucrezi cu patrimoniul, dincolo de ceea se vede, în mod obișnuit, în cadrul expozițiilor. Ne găsiți pe peluza din fața Muzeului, între orele 15.00-18.00.

În această vară, Muzeul Țăranului a lansat prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale românești: Rețelele Privirii, un spațiu virtual dedicat explorării și cercetării colaborative. Muzeul aduce, astfel, obiectul de arhivă mai aproape de oameni, printr-un design interactiv și o serie de funcții, materiale și „locuri” dedicate. Care este drumul pe care îl parcurge o imagine din sertarul de arhivă până în „cămara” digitală? Cum se construiește și care sunt provocările unui astfel de parcurs? Miercuri, 18 septembrie, de la ora 18.30, vom prezenta și vom dezbate sensul, funcționarea și etapele de creare ale unei platforme muzeale ce are la bază un model de curatoriat digital participativ, în cadrul conferinței susținute de Viviana Iacob, Rețele arhivistice: expunerea online a colecției Aurel Bauh.
În fiecare sâmbătă, de la ora 11.00, copiii din corul Cantus Mundi vor susține concerte în fața bisericuței din lemn, prin proiectul Orașul cântă, dezvoltat ca program asociat Festivalului Internațional George Enescu 2019.

Tot în această perioadă, publicul cinefil este așteptat la Cinema Muzeul Țăranului, unde vor avea loc proiecții de filme în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 16, Festivalului Pelicula și al evenimentului Un secol de cinema românesc la București.

PROGRAM

Joi, 12 septembrie
ora 14.00 – Conferință de presă, la fosta sală Irina Nicolau
ora 18.00 – Vernisajul expoziției de tapiserie RESTITUIRI a Celei Neamțu, la Sala Irina Nicolau
ora 18.00 – Retrospectiva ANONIMUL 16: Sergei Loznitsa, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.00 – Retrospectiva ANONIMUL 16: The Dead Don’t Die, la Cinema Muzeul Țăranului

Vineri, 13 septembrie
orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară
ora 16.00 – Conferința Sfânta Cruce – păzitoarea creștinilor, susținută de Pr. Conf. Dr. Radu Petre Mureșan, preot paroh la Biserica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni, la fosta sală Irina Nicolau
ora 17.30 – Retrospectiva ANONIMUL 16: Transnistra, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 19.15 – Retrospectiva ANONIMUL 16: Tehran: City of Love, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 21.15 – PREMIERĂ – La Gomera, regia Corneliu Porumboiu, la Cinema Muzeul Țăranului

Sâmbătă, 14 septembrie
orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară
orele 15.00 – 18.00 – Zilele Europene ale Patrimoniului la Arhiva Muzeului Țăranului, pe peluza din fața Muzeului (Șos. Kiseleff, nr. 3)
orele 11.00 – 12.30 – Concerte în cadrul programului Orașul cântă al Cantus Mundi, în fața bisericuței din lemn
ora 12.00 – Retrospectiva ANONIMUL 16: Competiție Scurtmetraje Internaționale, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 15.00 – Retrospectiva ANONIMUL 16: Competiție Scurtmetraje Românești, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 18.00 – Retrospectiva ANONIMUL 16: Working Woman, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.00 – Retrospectiva ANONIMUL 16: Proiecție filme câștigătoare, la Cinema Muzeul Țăranului

Duminică, 15 septembrie
orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară
ora 12.00 – Festival Pelicula: Benzinho/Loveling, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 14.00 – Festival Pelicula: Tarde Para Morir Joven/Too Late to Die Young, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 16.15 – Festival Pelicula: Rojo, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 18.30 – Festival Pelicula: Cancion Sin Nombre / Song Without A Name, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.15 – Festival Pelicula: La Camarista / The Chambermaid, la Cinema Muzeul Țăranului

Luni, 16 septembrie
ora 18.00 – Un secol de cinema românesc: Selecție 7 – Documentare, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.00 – Un secol de cinema românesc: Kapitalism, rețeta noastră secretă, la Cinema Muzeul Țăranului

Marți, 17 septembrie
ora 17.00 – Un secol de cinema românesc: Lansare de carte și proiecție – Reconstituirea, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.00 – Un secol de cinema românesc: Iar ca sentiment, un cristal (documentar); De ce eu?, la Cinema Muzeul Țăranului

Miercuri, 18 septembrie
ora 18.30 – Conferința Rețele arhivistice: expunerea online a colecției Aurel Bauh, susținută de Viviana Iacob, la fosta sală Irina Nicolau
ora 18.00 – Un secol de cinema românesc: Orizont, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.00 – Un secol de cinema românesc: Masterclass Marian Crișan, la Cinema Muzeul Țăranului

Joi, 19 septembrie
ora 18.00 – Un secol de cinema românesc: Secvențe, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.00 – Un secol de cinema românesc: Va veni o zi (documentar) și Hotel de Lux, la Cinema Muzeul Țăranului

Vineri, 20 septembrie
orele 10.00 – 18.00 – Târg 100 de Tradiții Românești, în curtea interioară, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 18.00 – Un secol de cinema românesc: Zidul, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 20.00 – Un secol de cinema românesc: Cota Zero (documentar) și Poziția copilului, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 22.30 – Noaptea Albă a Filmului Românesc, în curtea interioară
ora 00.30 – Noaptea Albă a Filmului Românesc, în curtea interioară

Sâmbătă, 21 septembrie
orele 10.00 – 18.00 – Târg 100 de Tradiții Românești, în curtea interioară
orele 11.00 – 12.30 – Concerte în cadrul programului Orașul cântă al Cantus Mundi, în fața bisericuței din lemn
ora 11.00 – Un secol de cinema românesc: Mama, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 13.00 – Un secol de cinema românesc: Cireșarii, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 15.00 – Un secol de cinema românesc: Adela, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 17.00 – Un secol de cinema românesc: Nuntă în Basarabia, la Cinema Muzeul Țăranului
orele 19.00 – 02.00 – Un secol de cinema românesc: NOAPTEA FILMULUI STUDENȚESC, la Cinema Muzeul Țăranului

Duminică, 22 septembrie
orele 10.00 – 18.00 – Târg 100 de Tradiții Românești, în curtea interioară
ora 11.00 – Un secol de cinema românesc: Veronica, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 13.00 – Un secol de cinema românesc: Campioana, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 16.00 – Un secol de cinema românesc: A fost sau n-a fost, la Cinema Muzeul Țăranului
ora 19.00 – Un secol de cinema românesc: gala de închiriere – Cel mai iubit dintre pământeni, la Cinema Muzeul Țăranului


Doua noi opere atribuite lui Van Gogh, expuse la Amsterdam


S-a confirmat ca doua desene care datează din anul 1886 îi aparţin marelui pictor olandez Vincent Van Gogh. Este vorba despre picturile intitulate Dealul Montmartre cu carieră de piatră şi Dealul Montmartre, potrivit presei internationale.

Cele două desene sunt în prezent expuse într-un muzeu din Olanda. Lucrările reprezintă peisaje de iarnă, iar experţii spun că acestea au fost realizate încă din perioada in care artistul îşi definea stilului propriu.
Schița monocromă numită Dealul Montmartre cu cariereade piatra datează din 1886, la scurt timp după ce artistul s-a mutat la Paris. Piesa a stat uitata într-o colecție privată, timp de aproape un secol.

Desenul, alături de un al doilea tablou similar, Dealul Montmartre, a fost dezvăluit marți la muzeul Singer Laren din Olanda, după o verificare amplă.

În prezent, există peste 200 de desene despre care se ştie că au fost pictate de Van Gogh, iar peste jumătate dintre acestea sunt în proprietatea unui muzeu din Amsterdam. Ultima pictură atribuită maestrului a fost descoperită în 2012.

„O astfel de descoperire este întotdeauna grozavă, este cu adevărat excepțională și nu se întâmplă adesea”, a declarat pentru AFP Teio Meedendorp, cercetător principal al Muzeului Van Gogh din Amsterdam.

Teio Meedendorp consideră că descoperirea rară este mult mai aliniată cu stilul oficial al lui Van Gogh, pe care artistul l-a dezvoltat la Academia de Artă din Antwerp, înainte de a se deplasa la Paris, unde opera sa a devenit mai experimentală.


Muzeu al telefoanelor mobile vintage


telefoane vintage

Există un loc în Slovacia în care vizitatorii pot vedea telefoane mobile dintr-o perioadă în care celularele cântăreau mai mult decât unele computere de astăzi și cei mai mulți nu și le puteau permite, relatează Reuters.

Specialistul în marketing online Stefan Polgari, de 26 de ani, din Slovacia, și-a început colecția în urmă cu peste doi ani, când a cumpărat un stoc de celulare vechi. Astăzi, colecția lui numără în jur de 1.500 de modele sau 3.500 de piese cu tot cu dubluri.

Muzeul, care ocupă două camere din casa sa din micul oraș Dobsina din estul Slovaciei, s-a deschis anul trecut și poate fi vizitat cu programare.

Colecția include modelul Nokia 3310, care recent a beneficiat de o cosmetizare și a fost relansat, precum și modelul deplin funcțional, vechi de 20 de ani, care seamănă cu o cărămidă, Siemens S4, care costa 23.000 de coroane slovace, de peste două ori salariul mediu din Slovacia când a fost lansat.