Tag Archives mircea eliade


Manuscrisele scriitorilor Emil Cioran şi Mircea Eliade au fost expuse în premieră la Biblioteca Naţională


Cele cinci manuscrise aparținând scriitorilor Emil Cioran și Mircea Eliade, achiziționate recent de Ministerul Culturii, au fost expuse joi pentru prima dată, la Biblioteca Națională a Românie. Manuscrisele vor intra în patrimoniul Bibliotecii Naționale a Românie.

Cu această ocazie, a fost marcată Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, Ziua Bibliotecarului din România și, totodată, împlinirea a 10 ani de la inaugurarea sediului nou al Bibliotecii, din Bd. Unirii, nr. 22.

Manuscrisele originale cu care publicul se poate întâlni pentru prima dată sunt: „Aveux et anathemes”, autor Emil Cioran, datare 1986, exemplar unic, „Note pentru 1935-1936″, Mircea Eliade, datare 1935-1936, exemplar unic ce cuprinde schițele autorului în creion pentru cursul „Problema răului în filosofia indiană”, „Despre filosofia medievală”, autor Mircea Eliade, datare cca 1925, exemplar unic, „Schițe și note asupra filosofiei yoga”, autor Mircea Eliade, datare cca 1930, exemplar unic și „Povestea unui om nenorocit”, autor Mircea Eliade, exemplar unic, scriere din tinerețea autorului – lucrare publicată în „Cum am găsit piatra filosofală”.

Expoziția va fi însoțită de un moment artistic, în care actrița Daniela Nane a citit  câteva fragmente din opera celor doi scriitori, iar pianistul Andrei Racu de la Teatrul Muzical Ambasadorii a interpretat câteva piese clasice îndrăgite de publicul larg.

Sărbătorită pentru prima dată la data de 23 aprilie 1996, Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor a fost decretată la Conferința UNESCO un an mai devreme, din dorința de a încuraja lectura și de a marca trecerea în neființă a trei scriitori de referință la nivel mondial: William Shakespeare, Miguel de Cervantes și Inca Garcilaso de la Vega.

Instituită de Guvernul României pe 14 aprilie 2005, Ziua Bibliotecarului din România se sărbătorește anual de întreaga comunitate de bibliotecari, prin activități de promovare a lecturii.

„Nu avem voie să uităm că scriitorul şi istoricul religiilor Mircea Eliade, precum și filosoful şi eseistul Emil Cioran au lăsat în urmă o moştenire culturală impresionantă, iar statul român avea datoria morală de a păstra colecția de manuscrise în patrimoniul său.
Achiziţia unor manuscrise din tezaurul literaturii române este prima realizată după 1990! Mă bucur că am putut face parte din echipa care a reușit această negociere”, a declarat ministrului Culturii, Lucian Romașcanu.

Ministerul Culturii cere Casei de licitatii Historic sa opreasca vanzarea manuscriselor lui Mircea Eliade


Ministerul Culturii cere Casei Historic să oprească licitaţia manuscriselor lui Mircea Eliade şi să permită Muzeului Naţional de Istorie a României să negocieze direct cu ofertanţii achiziţii din fondul Handoca.

„Ministerul Culturii îşi doreşte ca patrimoniul cultural al României să rămână în proprietatea statului român şi, de aceea, cerem public agentului economic Historic să oprească licitaţia şi să permită Muzeului Naţional de Istorie a României, prin managerul său, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, să negocieze direct cu ofertanţii achiziţionarea tuturor manuscriselor aflate la vânzare din fondul Handoca. Suntem convinşi că o astfel de soluţie este în interesul tuturor părţilor implicate atât din punct de vedere material, cât şi moral”, se afirmă într-un comunicat de presă postat pe site-ul Ministerului Culturii.

Manuscrise ale lui Mircea Eliade au fost scoase la vânzare de Casa de licitaţii Historic. Licitaţia „Manuscrise, dedicaţii şi scrisori” este programată pentru 16 decembrie.

Potrivit comunicatului, în urma contactării reprezentanţilor Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, Ministerul Culturii a fost informat că „nu a fost transmisă documentaţia pentru clasarea manuscriselor”.

„Potrivit expertizării realizate pe baza criteriilor prevăzute de Normele de Clasare aprobate prin H.G. nr. 886/2008 de expertul acreditat – consilierul de specialitate al agentului economic Historic, dr. Alin Ciupală, punctajul valoric obţinut de fiecare dintre manuscrise este mai mic de 150 puncte, caz în care acestea nu sunt susceptibile de clasare. Important de reţinut este faptul că, potrivit atestării obţinute, expertul agentului economic întocmeşte rapoarte de expertiză în vederea clasării bunurilor pentru care răspunde individual, în baza pregătirii sale, iar validitatea acestor rapoarte poate fi infirmată ori confirmată numai de o altă expertiză dispusă de instanţa de judecată”, a explicat Ministerul Culturii.

Potrivit sursei citate, statul român nu poate achiziţiona prin exercitarea dreptului de preemţiune decât bunuri de patrimoniu mobil clasate.

Ministerul Culturii subliniază însă că, „în cazul unor asemenea bunuri, susceptibile de a fi clasate, agentul economic Historic ar fi fost obligat să înştiinţeze Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti despre manuscrisele lui Mircea Eliade în vederea declanşării procedurii de clasare şi să transmită serviciului nostru deconcentrat cererile de clasare, rapoartele de expertiză întocmite de un expert acreditat în domeniul bunurilor de importanţă tehnică, fişa standard a bunurilor, fotografiile color ale bunurilor şi înştiinţarea privind oferta de vânzare a respectivelor bunuri”.


Studiu HISTORY: Peste jumatate dintre romani cred ca George Enescu a avut cel mai mare impact pozitiv in muzica. Trupa Phoenix, pe locul trei


Peste jumătate dintre români consideră că George Enescu a avut cel mai mare impact pozitiv asupra muzicii românești din ultimii 100 de ani, arată un studiu realizat pentru postul de televiziune HISTORY. În plus, respondenții consideră că literatura este dominată de Mircea Eliade, în timp ce Henri Coandă este indicat ca având cea mai semnificativă contribuție în domeniul științei.

Astfel, conform studiului, topul personalităților din muzica românească a ultimilor 100 de ani este dominat de George Enescu (57,1%), urmat la o distanță considerabilă de Maria Tănase (14,7%) și trupa Phoenix (10,4%). Clasamentul personalităților cu impact pozitiv asupra muzicii este completat în mare măsură de artiști din zona de muzică ușoară: Tudor Gheorghe, Gică Petrescu și Ion Dolănescu, fiecare înregistrând între 3% şi 6% dintre voturi.

În ceea ce privește domeniul științei, 34,2% dintre români îl plasează pe Henri Coandă în topul personalităţilor cu cel mai mare impact pozitiv în ultimii 100 de ani, în timp ce aproximativ o cincime i-a indicat pe Ioan Cantacuzino (19,4%) și Ana Aslan (18,1%). Pe de altă parte, unul din 10 români nu a știut ce personalitate să indice, nume importante din știință, precum Emil Racoviță sau Nicolae Paulescu, obținând sub 9%.

De asemenea, conform participanților la studiu, clasamentul literaturii românești din ultimii 100 de ani este dominat de Mircea Eliade (28,7%), urmat de Marin Preda (23,5%), Liviu Rebreanu (16,9%) și Nichita Stănescu (10%).

Informaţiile sunt rezultatele unei cercetări realizate de HISTORY, în care românii au mai fost rugați să indice personalități istorice remarcabile, perioade istorice benefice pentru țară, precum și evenimente economice și politice cu impact pozitiv asupra populației. Astfel, aproape jumătate dintre aceștia consideră că perioada interbelică (1918-1938) a fost cea mai benefică din ultimii 100 de ani pentru România, în timp ce Regele Mihai, urmat de fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu, a fost indicat ca personalitatea cu cel mai mare impact pozitiv asupra românilor.

Studiul a fost realizat de către compania iSense Solutions pentru HISTORY România, pe un eșantion reprezentativ de 1.051 de respondenți, din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 16-65 de ani. Acesta a fost realizat cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la Marea Unire.