Tag Archives martisor

STYLE GUIDE

Targul martisorului la Muzeul Taranului Roman

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

De 15 ani și mai bine Muzeul Țăranului Român spune povestea mărțișorului în nenumărate feluri. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate și a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

Participanților invitați la târg li se alătură, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, miere, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Perioadă: 27 februarie – 3 martie 2019, între orele 10 – 18
Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, Sala Foaier.
Intrarea se face prin str. Monetăriei, nr. 3.
Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari)

ROMANIA LUXURY

Martisorul, inclus in patrimoniul UNESCO

Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Este decizia luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.

„În aceste zile de doliu, permiteţi-mi să vă dau şi o veste bună: astăzi, Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii”, a anunţat pe Facebook Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, citat de News.ro

„În primăvară am susţinut o conferinţă de presă exact în ziua de 1 martie, în debutul căreia am vorbit despre stadiul acestui dosar. Două săptămâni mai târziu mă aflam la Paris alături de Monica Babuc, ministrul culturii din Republica Moldova, unde, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României, am promovat împreună acest dosar în faţa lui Michael Worbs, preşedintele Consiliului Executiv al UNESCO, şi al membrilor corpului diplomatic acreditaţi la Paris. Suntem bucuroşi şi mulţumiţi, pentru că eforturile noastre au avut efect!”, a scris şi Ionuţ Vulpescu.

Ministrul Culturii din Republica Moldova, Monica Babuc, a scris de asemenea un mesaj pe reţeaua de socializare: „Multumim, decembrie! Ai fost generos cu noi în 2016, când ne-am regăsit covorul în lista UNESCO şi, iată, azi – mărţişorul”.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat Dochiei, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.

Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.