Tag Archives keysfin

NEWS

Black Friday duce afacerile comerciantilor de electronice si electrocasnice la peste 2 miliarde de euro in 2018

Afacerile comercianților de electronice și electrocasnice ar putea depăși, în acest an, pragul de 2 miliarde de euro (9,5 miliarde de lei), pe fondul apetitului românilor pentru achiziții cu ocazia Black Friday și a sezonului de shopping de Crăciun, arată o analiză realizată de KeysFin.

Anul trecut, cifra de afaceri din acest sector a crescut cu 21% față de anul 2016, la 8,35 miliarde de lei, și cu 120% față de cea înregistrată în urmă cu cinci ani.

Potrivit analiștilor de la KeysFin, retailul românesc își pune mari speranțe în Black Friday, momentul din an în care se înregistrează cele mai mari vânzări, atât în magazine cât mai ales în online. „Sărbătoarea cumpărăturilor a prins excelent în România, devenind deja o tradiție. În 2018, pe fondul creșterilor salariale și al extinderii gamei de oferte, estimăm un maxim al cifrei de afaceri sectoriale”.

Analiza KeysFin, care a luat în calcul evoluția firmelor al cărui domeniu principal de activitate îl reprezintă comerțul cu amănuntul al articolelor și aparatelor electrocasnice, în magazine specializate (CAEN 4754) arată că această piață este una extrem de concentrată, existând cinci firme care generează 93% din totalul cifrei de afaceri la nivel national.

„Comerțul de electronice și electrocasnice este unul foarte bine închegat în jurul unor investitori majori. Astfel, deși există peste 600 de companii la nivel național, prea puține dintre acestea reușesc să reziste în fața marilor jucători. Așa se explică de ce numărul firmelor a scăzut anul trecut cu 8% față de 2016 și cu 15% față de 2013. Estimăm că procesul de consolidare va continua, investițiile majore în rețelele de magazine, în logistică în general și mai ales în segmentul online, urmând să contribuie la coagularea pieței”, afirmă analiștii.

Potrivit datelor din 2017, liderul pieței este DANTE INTERNATIONAL SA (emag) cu o cifră de afaceri de 3,31 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 39,7% din totalul business-ului la nivel național). În topul celor mai importanți retaileri urmează ALTEX ROMANIA SRL, cu afaceri de 3,28 miliarde lei (39,4%), FLANCO RETAIL SA (afaceri de 983 milioane de lei, 11,8% din total), EURO GSM IMPEX SRL (113 milioane de lei, 1,4% din total) și GORENJE ROMANIA SRL (77,6 milioane de lei, 0,9% din total).

În condițiile în care DANTE INTERNATIONAL SA (emag) s-a concentrat pe investiții semnificative, anunțând recent lansarea celui mai mare depozit din România, titlul de cea mai profitabilă companie a revenit ALTEX ROMANIA SRL, cu un profit de 48,7 mil. lei.
Clasamentul celor mai profitabile firme din sector este completat de DOMO SRL (6,4 mil. lei), FLANCO RETAIL SA (5,2 mil. lei), NORDIC ROMAR SRL (4,9 mil. lei), EURO GSM IMPEX SRL (4,3 mil. lei). Împreună, cele mai profitabile 5 companii au generat 70,3% din profitul total al pieței.

BUCUREȘTI, POLUL RETAILULUI ROMÂNESC

Analiza KeysFin arată că, din punct de vedere regional, Capitala și Ilfov-ul atrag cele mai mari afaceri din acest sector, de peste 7,7 miliarde de lei în 2017. La mare distanță urmează Cluj (127,8 milioane de lei), Botoșani (56,4 milioane de lei) și Constanța (50,6 milioane de lei). Împreună primele 5 județe au generat peste 95% din cifra de afaceri totală.

„București-Ilfov are cea mai vastă rețea de magazine, menită să acopere o cerere incomparabilă cu cea din celelalte regiuni ale țării. Salariile mai mari, nivelul de trai din București și investițiile majore în logistică și publicitate au influențat semnificativ această focalizare a business-ului de profil”, explică analiștii.
Și forța de muncă urmează același tipar, în Capitală fiind cei mai mulți angajați. Altex este lider la acest capitol, cu 2.995 angajați, urmată de DANTE INTERNATIONAL SA (1.990 angajați), FLANCO RETAIL SA (1.509 angajați), EURO GSM IMPEX SRL (245 angajați) și NORDIC ROMAR SRL (221 de angajați).

Datele statistice arată că numărul de angajați din acest sector a crescut cu 10,5% față de 2016 și cu aproape o treime față de 2016, la 8.800 de angajați în 2017. Interesant este și faptul că costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 18,3% față de 2016 și cu aproape 80% față de 2013.

„În acest sector, productivitatea muncii este de circa 900.000 de lei per angajat, una dintre cele mai mari din economie, un semnal foarte clar al nivelului de eficiență din acest sector. Iar productivitatea muncii continuă să crească, cu 10% față de 2016 și cu 70% față de 2013”, arată analiza KeysFin.

ELECTRORETAILUL, PLIN DE PROVOCĂRI

Chiar dacă este unul dintre cele mai dinamice și active domenii ale economiei, comerțul cu electronice și electrocasnice nu este scutit de probleme. Plățile restante au crescut în 2017 cu 155% față de 2016, iar cele față de furnizori au reprezentat 85% din total.

Pe de altă parte, lichiditatea pieței s-a îmbunătățit, perioada medie de încasare a creanțelor, de 18 zile, fiind una dintre cele mai bune din economie, mult sub media sectorului de comerț din care face parte, de aproximativ 60 de zile. În privința comportamentului de plată, perioada medie de plată a datoriilor este de 117 zile, puțin peste media sectorul din care face parte.
„Chiar dacă lucrurile se mișcă mai bine decât în alte sectoare, și în acest segment blocajul financiar este la ordinea zilei. Creditul furnizor este practicat la scară amplă, cu consecințele sale negative, iar multe companii mici se zbat la limita supraviețuirii. Nu este exclus ca 2019 să aducă o rarefiere a mediului de business, în condițiile în care multe dintre companii sunt nebancabile, adică nu întrunesc condițiile pentru a accesa credite. Fără resurse financiare, multe dintre aceste firme nu vor mai putea trăi doar din rulajul de marfă, iar de câștigat vor avea marii jucătorii, care își vor extinde și mai mult cotele de piață”, estimează analiștii.

ROMANIA LUXURY

Piata farma, la un nivel record

Piața farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2018, apetitul românilor pentru pastile și tratamente fiind stimulat de campaniile publicitare din massmedia și de situația de criză din sistemul sanitar. În tentativa de a-și găsi singuri soluții pentru problemele de sănătate, românii apelează tot mai frecvent la farmacii, iar această tendință se vede în datele financiare prezentate de KeysFin.

Potrivit unei analize realizate de Keysfin, care a luat în calcul datele financiare ale companiilor producătoare și distribuitoare de medicamente, afacerile acestora au evoluat susținut în ultimii ani, de la 37,92 miliarde de lei în 2012, la 47,87 miliarde lei în 2017, estimările pentru 2018 mergând spre atingerea pragului de 50 de miliarde de lei.

„Creșterea prețurilor la medicamente, pe fondul valului de inflație din acest an, va influența în sens ascendent cifra de afaceri din acest sector, estimările noastre indicând aprox. 49,77 miliarde lei. Nu este exclus ca această cifră să fie depășită, evoluția vremii cu efectele sale urmând să influențeze în mod substanțial această estimare”, afirmă analiștii de la KeysFin.

Creșterea afacerilor a fost însoțită și de o evoluție semnificativă a profitabilității. Dacă în 2012, firmele din industria farma raportau un profit total de 1,65 miliarde de lei, în 2017 s-a ajuns la 2,38 miliarde lei, iar în 2018, experții de la KeysFin estimează un nivel cu 54% mai mare față de anul de referință 2012, de 2,53 miliarde lei.

“Creșterea cifrei de afaceri din industria farma, care ajuns la 26% în intervalul 2012-2017, vine în principal pe fondul extinderii susținute a lanțurilor de farmacii și a campaniilor de promovare agresive. Urmând modelul implementat cu succes în alte țări, piața farma a devenit principalul consumator de bugete de promovare, iar efectele s-au văzut rapid, în creșterea afacerilor și a numărului de clienți.”, au mai spus experții.

Potrivit datelor statistice, în România erau înregistrați oficial, în 2016, 158 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și peste 6700 de comercianți cu ridicata și amănuntul.

CINE FACE JOCURILE ÎN PIAȚA FARMA

Potrivit analizei KeysFin, marii jucători din piață și-au consolidat în ultimii ani afacerile, astfel că topul principalilor jucători nu a suferit modificări semnificative.

Sectorul producției (CAEN 2110/2120) este condus de Terapia SA, cu afaceri de 567,98 milioane de lei (2016), companie urmată de firma ieșeană Antibiotice SA (334,99 milioane lei) și Sandoz SRL, cu 320,38 mil.lei. Clasamentul producătorilor este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Labormed Pharma SA, Gedeon Richter Romania SA, Fiterman Pharma SRL, Infomed Fluids SRL și Biotehnos SA.

În segmenul comerțului cu amănuntul (farmacii/CAEN 4773), topul investitorilor este condus de Sensiblu SRL, cu afaceri de 1,67 miliarde lei, companie urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA), cu 902,69 milioane lei în 2016 și Help Net Farma cu 549,90 milioane de lei. Topul comercianților, după cifra de afaceri, este completat de Catena Hygeia SRL și Ropharma SA.

În ceea ce privește comerțul en gros (CAEN 4646), lider este Mediplus Exim SRL cu o cifră de afaceri de 4 mld.lei, urmat de Farmexpert DCI SRL (2.9 miliarde lei). Topul este completat de firmele Fildas, Farmexim și Sanofi România SRL.
Statistica KeysFin arată pe de altă parte că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme din sectorul farma activează în București (1237), urmat de Cluj (322), Argeș (285), Bihor (279), Iași (279) și Dolj (278 firme).

În total, în România erau înregistrate, în 2016, 6905 companii în producția și distribuția de medicamente, cu peste 65.000 de angajați.

2018, ANUL CONSOLIDĂRILOR

Experții de la KeysFin estimează că în acest an, dincolo de depășirea pragului de 50 mld.lei – cifră de afaceri, companiile din comerțul farmaceutic își vor tempera extinderea teritorială, acoperirea geografică la nivel regional și local atingând un nivel considerat optim.

„În prezent asistăm la o consolidare a pieței. Din 2012 și până în prezent, jucătorii din farma au investit masiv în principal în extinderea rețelelor de distribuție, iar analizele noastre arată că am atins un moment de apogeu. 2018 se anunță a fi anul consolidărilor. Vom asista, cel mai probabil, la fuziuni și achiziții și mai puțin la deschideri de unități noi”, afirmă analiștii.

Potrivit acestora, în acest an, companiile vor miza în primul rând pe investiții în programe de fidelizare a clienților și pe extinderea gamei de produse.

“ Dezvoltarea rețelelor de farmacii se va axa, în viitor, în primul rând pe dezvoltarea calității serviciilor. Evoluția economică pozitivă, creșterile salariale, vor susține acest demers. Pe de altă parte, principala provocare o va reprezenta inflația, dinamica prețurilor urmând să influențeze în mod semnificativ performanțele de vânzări”, au mai spus analiștii de la KeysFin.

PIAȚA GLOBALĂ, 800 MILIARDE DE DOLARI

Trendul crescător se regăsește și la nivel global, piața globală a produselor farmaceutice fiind estimată să crească cu aproximativ 5% în acest an și să depășească 800 de miliarde de dolari.

În Europa, Germania este liderul incontestabil în privința producției de medicamente. Bayer AG, Roche și Boehringer Ingelheim au venituri anuale de aproape 130 miliarde de dolari. În clasament urmează Marea Britanie, cu GlaxoSmithKline și Accord Healthcare (fostul Actavis), care au venituri anuale de 50 de miliarde de dolari. Din topul celor mai mari companii farmaceutice din Europa mai fac parte Novartis din Elveția, Sanofi (Franța), Astra Zeneca (Suedia), Nonvo Nordisk (Danemarca) și filiala Teva Pharmaceutical Industries din Olanda.

Potrivit experților, viitorul pieței farmaceutice este strâns legat de dezvoltarea companiilor de biotehnologie, care dezvoltă noi tratamente, în special pe segmentul imuno-oncologic.

PERSONAL LUXURY

Tu cu cine faci afaceri în 2018? Cele mai riscante domenii din economie

Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos i cu un gust fad. Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de șstatisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole. Keysfin a realizat o radiografie a economiei, privită din prisma riscului de business, iar concluziile sunt alarmante.Există în România lui 2018 un om de afaceri care are face ,business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă. Şi nu este singurul care se poate ,,lăuda” cu această performanţă. În topul realizat de KeysFin mai sunt alţi 9 oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă.Unii le spun rechini, alţii gropari, asta pentru că mulţi dintre ei sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme.

Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Atunci când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi.Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi chiar risc de faliment. Asta pentru că peste80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate, astfel că nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii.Potrivit unui studiu realizat de Keysfin ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) deţinute de acţionari care au avut minim 2 companii în această situaţie între 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507).

„Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depinde foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin. La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

„Statistică trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, spun analiştii KeysFin.

CU CINE SĂ NU FACI AFACERI

Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6900 de acţionari.Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

CREDITUL FURNIZOR ŞI FACTURILE NEACHITATE LA TIMP

Potrivit analiştilor de la Keysfin, printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. Înlipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”,au explicat experţii KeyFin.Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei) Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).“Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.Potrivit European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).

CUM EVIŢI RISCUL DIN AFACERI

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să seinformeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

ROMANIA LUXURY

Piata de spectacole din Romania bate recordul istoric in 2017

untoldPiaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România creşte de la an la an cu cifre spectaculoase. Pe fondul apetitului românilor pentru entertainment de calitate, afacerile firmelor din domeniu ar putea depăşi nivelul de 500 de milioane de lei în 2017, performanţă dublă faţă de anul 2009, arată un studiu realizat de KeysFin.

Concerte, spectacole, festivaluri, petreceri mondene. Românii sunt tot mai interesaţi de astfel de evenimente şi sunt dispuşi să plătească pentru entertainment, dovadă succesul de casă de care se bucură, în aceste zile, Festivalul Enescu.

Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, numărul firmelor din acest domeniu s-a dublat faţă de acum şapte ani, de la 1090 în 2009 la 2132 în 2016. Mai mult de jumătate activează în sectorul de activităţi de interpretare artistică (spectacole), urmate de cele care asigură suportul logistic, peste 800.

Pe fondul creşterii spectaculoase a numărului de evenimente, de la spectacole de film şi teatru, la concerte şi festivaluri dintre care cel mai relevant exemplu îl constituie Untold, afacerile din entertainment-ul românesc au înregistrat încasări de peste 472 milioane de lei, în condiţiile în care în 2009 abia treceau de graniţa de 200 mil.lei (213,8 mil.lei)

„Un business care devine tot mai profitabil, pe fondul maturizării pieţei. De la concertele gratuite din anii 90-2000, piaţa a evoluat semnificativ, investiţiile mai ales în logistică şi promovare determinând o schimbare semnificativă în comportamentul de consum al românilor. Festivaluri precum Untold din Cluj, Enescu, Neversea au demonstrat că business-ul în acest domeniu poate fi profitabil, în condiţiile dezvoltării unor servicii la standarde occidentale”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Pe fondul optimizării afacerilor, profitul sectorului a depăşit nivelul de 88,5 milioane de lei în 2016, cifra fiind de aproape patru ori mai mare decât în 2009.Şi numărul angajaţilor care activează în piaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România a crescut semnificativ în acest interval, de la 1631 în 2009 la 2156 în 2016.

„Piaţa îşi continuă trendul crescător şi în 2017, succesul de casă raportat de festivalurile organizate în această vară, precum Untold şi Neversea (aflat la prima ediţie), susţinând prognozele prind creşterea afacerilor cu cel puţin 20%”, afirmă experţii.

CINE SUNT PRINCIPALII JUCĂTORI DIN PIAŢA DE ENTERTAINMENT

Cea mai importantă companie din domeniul organizării de spectacole, concerte şi logistică de eveniment, în funcţie de cifra de afaceri, a devenit, în ultimii ani, Untold SRL din Cluj. Organizatorul festivalurilor Untold şi NeverSea a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 34,2 milioane de lei şi un profit de 3,47 milioane de lei, ajungând la o cotă de 6,6% din piaţa de entertainment.

Pe locul secund s-a clasat, anul trecut, East European Production SRL, cu afaceri de 22,8 milioane de lei şi o cotă de piaţă de 4,4%.În topul jucătorilor din entertainment, urmează Global Records SRL (afaceri de 15,3 mil.lei), Fives International SRL (12,4 mil.lei), Festival Tickets Management SRL (10,9 mil.lei), Sunfest SRL (8,3 mil.lei), Livada Advertising SRL (8,2 mil.lei), Bucharest Arena SA (6,9 mil.lei), Ha Ha Ha Production SRL (6 mil.lei)şi Phoenix Entertainment SRL (5,6 mil.lei)

Primii 10 jucători din piaţă au înregistrat, împreună, cea mai mare parte a cifrei de afaceri, atât pe segmentul de organizări de spectacole cât şi pe cea de logistică.

Statistica KeysFin arată, pe de altă parte, că cele mai multe firme activează în Bucureşti (959) acolo unde există şi cele mai multe evenimente. „Capitala este principala piaţă din entertainment-ul românesc, în Bucureşti fiind organizate cele mai multe evenimente.Motivele ţin, în primul rând, de concentraţia populaţiei, de puterea de cumpărare şi de logistică. Clujul, Constanţa, Sibiul, Timişoara şi Iaşiul se află pe următoarele locuri în topul interesului investitorilor din acest domeniu.„În aceste oraşe, poate chiar mai mult decât în Capitală, autorităţile locale au înţeles potenţialul turistic şi de afaceri al organizării de concerte şi festivaluri, iar cel mai bun exemplu de succes îl reprezintă rezultatele raportate de Primăria din Cluj-Napoca, oraş vizitat în această vară de peste 100.000 de turişti”, explică analiştii KeysFin.

PIAŢA DE ENTERTAINMENT, PLINĂ DE PROVOCĂRI

Dincolo de rezultatele pozitive, în ,,bucătăria” business-ului de entertainment există destule provocări. Privite în detaliu, datele statistice arată, de exemplu, că datoriile comerciale au crescut în intervalul analizat de la 66,1 milioane de lei (2009) la 106,7 milioane lei (2016), iar plăţile restante au atins nivelul de 106,4 milioane lei (2016), de peste 3 ori mai mari decât în 2009 (29,8 mil.lei)

Vestea bună este că perioada medie de încasare a creanţelor s-a redus de la 130 la 115 zile, însă perioada medie de plată a datoriilor a crescut de la 262 la 273 de zile. Datoriile restante ale sectorului se situau, anul trecut, la 26%, faţă de 25% în 2009.

„Chiar dacă, la prima vedere, firmele par să beneficieze de o lichidate optimă, având în vedere specificul afacerilor, realitatea indică faptul că şi aceste companii sunt afectate de blocajul financiar din economie. Datoriile sub un an de zile, raportate de firme, de exemplu, s-au adâncit substanţial în ultimii ani, la 353,6 milioane de lei (2016), nivel dublu faţă de acum 7 ani. Astfel că şi în acest sector, o politică de risk management optimă poate face diferenţa între profit şi insolvenţă sau faliment”, au mai spus analiştii KeysFin.

PIAŢA DE ENTERTAINMENT, LA NIVEL INTERNAŢIONAL

Potrivit datelor Billboard, cea mai importantă companie la nivel internaţional este Live Nation, care a inregistrat venituri de peste 2 miliarde de dolari anul trecut. Promoterul a organizat peste 2700 de evenimente la care au participat 28 de milioane de spectatori.

Pe locul secund, în clasamentul Billboard, s-a situat AEG Live, cu încasări de peste 900 de milioane de dolari. Topul este completat de Ocesa-CIE, cu încasări de peste 200 de milioane de dolari anul trecut.O altă statistică, realizată de Pollstar, arată că artistul cu cele mai mari încasări din 2016 este Bruce Springsteen, cu 268 de milioane de dolari. În top urmează Beyonce cu 256 de milioane de dolari, Coldplay cu 241 milioane de dolari, Guns N’ Roses cu 188 de milioane de dolari și Adele cu 167,7 milioane de dolari.“Concertele live reprezintă motorul business-ului la nivel mondial. În toată lumea, acest gen de experienţă capătă tot mai mult succes, în condiţiile în care accesul la tehnologie a modificat comportamentul consumatorilor. Oamenii vor tot mai multe experienţe reale, live, iar reţelele sociale au amplificat acest fenomen”, au mai explicat analiştii KeysFin.

Sport

Afacerile caselor de pariuri sportive bat recordul în 2017

pariuri

Piaţa pariurilor sportive a crescut de peste 4 ori în ultimii 7 ani. Dacă în 2010, firmele de profil raportau venituri de 354 milioane lei, în 2015 cifra a ajuns la 1,4 miliarde lei, iar datele estimative din 2016 arată că afacerile din acest sector au trecut de 1,5 miliarde lei, arata o analiză realizată de experţii KeysFin.

Fie că ţin cu Steaua, Dinamo, Real Madrid, Barcelona sau cine ştie ce altă echipă de fotbal, baschet, handbal sau din orice alt sport, tot mai mulţi români au fost cuprinşi, în ultimii ani, de febra pariurilor. La victorie, la egal sau la înfrângere, indiferent de rezultat, pariurile sportive le pot oferi o miză pe măsura dorinţelor de câştig. Unii pierd, alţii câştigă. Cei mai fericiţi par a fi însă patronii caselor de pariuri, care îşi văd afacerile lor din ce în ce mai profitabile.

„2014 a reprezentat un vârf pentru piaţa pariurilor sportive”, spun analiştii de la KeysFin. Dacă în 2010 erau înregistrate la Registrul Comerţului 67 de firme cu 2770 angajaţi, în 2014 se ajunsese la 126 de companii cu 12.661 de salariaţi.

„În 2015 putem spune că piaţa a început să se maturizeze. De la dezvoltarea extrem de rapidă din anii anteriori, firmele s-au orientat spre optimizarea câştigurilor. Chiar dacă afacerile s-au temperat faţă de anul anterior, profitabilitatea a crescut la nivelul record de 173,1 milioane lei, cu peste 40 de milioane de lei peste nivelul din anul 2014. Anul trecut, piaţa a urmat aceeaşi traiectorie, de a se concentra pe profituri decât pe deschiderea de noi agenţii. Scăderea TVA, care a lăsat mai mulţi bani în buzunarele românilor, a influenţat şi ea, în sens pozitiv, afacerile din acest sector”, au explicat analiştii.

Potrivit estimărilor acestora, 2016 a însemnat depăşirea pragului de 1,5 miliarde de lei pe piaţa pariurilor sportive, iar în acest an experţii anticipează un rezultat la cel puţin acelaşi nivel.

„Piaţa pariurilor sportive a crescut spectaculos pe fondul creşterii apetitului românilor pentru acest tip de activitate. Scăderea interesului pentru jocurile de tip Loto sau Bingo şi investiţiile masive în publicitate făcute de casele de pariuri au influenţat comportamentul de consum în acest sector. Microbistul român, asaltat cu zeci de reclame la TV, radio, în presa scrisă şi pe internet, a fost atras tot mai mult în mirajul pariurilor, o influenţă semnificativă fiind marcată şi de Campionatul European de Fotbal din Franţa, unde şi Naţionala României a fost prezentă, chiar dacă fără prea mare succes”, au mai spus analiştii KeysFin.

Potrivit datelor statistice, numărul agenţiilor de pariuri sportive a depăşit nivelul de 5000 de unităţi, după ce, în 2015, erau înregistrate oficial 4844 unităţi.

Asociaţia Patronatelor Operatorilor de Pariuri din România, Romanian Bookmakers, pune creşterea cifrei de afaceri din acest sector pe seama dezvoltării pariurilor la distanţă (online).

“O măsura reală a cifrelor de afaceri pe acest tip de joc o vom avea abia incepând cu 2016, când au fost legiferate de statul român. Până la finalul lui 2015, când a fost modificată legislaţia, platformele de pariuri online au operat nelegal în Romania, nu au platit taxe şi au exercitat o concurenţă neloială operatorilor de pariuri în agenţii”, a declarat Doru Gheorghiu, directorul executiv al Romanian Bookmakers.

Potrivit patronatului, operatorii de pariuri tradiţionali au o contribuţie anuală la bugetul de stat estimată la 120 milioane de euro şi un total de aproximativ 16.000 de angajati în această industrie.

Cine face jocurile

Ultimele date oficiale disponibile de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului arată că cele mai multe unităţi de pariuri sportive (999) erau operate de Total Bet. În clasamentul firmelor cu cele mai multe puncte de lucru s-au situat, în ordine, Bet Active Concept SRL (778), Superbet Interactive (559), Hattrick PSK (675), Stanley Bet (353), Direct Sport Bet (351) şi Winner SRL (204). Analiza Keysfin a inclus toate informaţiile publice raportate de firmele din piaţa de pariuri sportive.

În plus, sunt multe companii care îşi desfăşoara activitatea exclusiv pe internet, pe baza licenţelor asigurate de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. De pe site-ul http://onjn.gov.ro/ puteţi afla lista firmelor care sunt acreditate să ofere servicii de pariuri pe internet. La nivel de cifră de afaceri, datele de bilanţ comunicate la Ministerul Finanţelor arată că, deşi avea numai 103 agenţii, Max Bet SRL a avut cea mai mare cifră de afaceri (326 milioane lei).

În clasamentul business-urilor din acest sector, urmează Serious Bet SRL (167,8 milioane lei), Right Betting SRL (121, 1 milioane lei), Baum SRL (97,2 milioane lei), Noreply Mozzart SRL (93,5 milioane lei).

Potrivit Asociaţiei Patronatelor Operatorilor de Pariuri din România, Romanian Bookmakers, piaţa pariurilor sportive este una dintre cele mai bine reglementate din economia românească.

„În acest moment, legislaţia impune tuturor firmelor licenţiate să se conecteze la un server oglindă. Toate pariurile sunt contorizate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc”, a declarat Doru Gheorghiu, directorul executiv al Romanian Bookmakers.

Cu alte cuvinte, piaţa pariurilor poate reprezenta un exemplu concret despre cum poate fi eliminată evaziunea fiscală prin intermediul colaborării dintre mediul de afaceri şi stat.

În România, casele de pariuri au apărut în 1996, când un grup de investitori din Cipru deschideau primele agenţii. Potrivit unor date din presă, peste un milion de români, adică 5% din populaţie, pariază în mod constant pe rezultatele din fotbal, baschet, tenis, box, hochei şi curse de câini.

Travel

Apetitul pentru vacante al romanilor duce business-ul din turism la un record in 2016

Apetitul pentru vacanţe al românilor duce business-ul din turism la un record în 20162016 ar putea fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii 10 ani, relevă un studiu realizat de analiştii de la KeysFin.

Cifra de afaceri a agenţiilor de turism şi a tur-operatorilor ar urma să treacă, în premieră, de 4,5 miliarde de lei, un nivel care ar putea atinge dublul încasărilor din 2010.

Revenirea economică din ultimii ani se vede şi în turismul românesc. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, prelucrate de analiştii de la agenţia de servicii financiare KeysFin, numărul companiilor care activează în domeniul turismului românesc a depăşit graniţa de 3000 de firme, în creştere cu peste 1000 faţă de nivelul din 2010.

Avansul business-ului în sectorul turismului se vede şi în cifra de afaceri a firmelor care activează în domeniu. Aceasta a atins nivelul de 4,31 miliarde de lei în 2014, în creştere cu aproape 2 miliarde de lei faţă de anul de referinţă 2010.

“Datele statistice parţiale indică faptul că, în 2015, afacerile din acest sector au depăşit nivelul din anul precedent, iar 2016 se anunţă a fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii 10”, estimează analiştii de la KeysFin.

“Creşterea încrederii românilor în economie, dezgheţul determinat de îmbunătăţirea condiţiilor macro-economice, efectele reducerii TVA, relativa stabilitate a monedei naţionale şi evoluţia pozitivă a ofertelor operatorilor din turism,atâtla nivel de paletă de servicii cât şi în privinţa tarifelor, toţi aceşti factori au influenţat în sens pozitiv dinamica unui sector în care ne punem mari speranţe în viitor”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit datelor KeysFin, tur-operatorii au realizat în 2014 afaceri de 2,035 miliarde de lei, în timp ce agenţiile de turism au raportat un business de 1,95 miliarde lei. Alte 320 de milioane de lei au însemnat alte servicii de rezervare şi asistenţăturistică.

Cele mai mari afaceri în sectorul turismului le-a realizat Touring EuropaBus Romania SRL (Eurolines), de 297,9 milioane de lei, firmă urmată, în TOP 10 – operatori din turism, de Perfect Tour SRL (226,5 milioane lei), Christian ’76 TourSRL(213,5 mil.lei), Eximtur SRL (175,2 mil.lei), Happy Tour SRL (168,4 mil.lei) şi Vola.ro SRL (122,3 mil.lei).

În clasament s-au mai situat, pe locurile următoare, Hotelair SRL, Fly Go Voyager SRL, Paravion Tour SRL şi Business Travel Turism SRL, toate cu afaceri de peste 60 milioane de lei.

UNDE MERG ROMÂNII ÎN VACANŢĂ 

Atunci când vine vorbă să meargă în vacanţe, românii aleg în primul rând destinaţiile din străinătate. Potrivit datelor INS, analizate de KeysFin, 647.000 de turişti au mers în străinătate în 2015 faţă de 564.000 care au ales destinaţiile din ţară.
“Datele legate de călătoriile în afara ţării includ, bineînţeles, toate înregistrările oficiale, inclusiv biletele de avion sau de autocar vândute de firmele de profil pentru destinaţiile din străinătate”, spun experţii de la KeysFin.

“În ceea ce priveşte turismul intern, numărul total include atât turiştii români cât şi cei străini cazaţi oficial în unităţile hoteliere. Ştim foarte bine că există un număr foarte mare de turişti pe destinaţiile interne, precum Litoralul sau Valea Prahovei,carenu sunt raportaţi oficial, fiind cazaţi în pensiuni, vile şi la gazde, astfel că situaţia reală din piaţă trebuie privită cu rezervele de rigoare”, explică aceştia.

Cert este că, atât pe turismul intern cât şi pe cel extern, statisticile indică un avans faţă de anii precedenţi. În 2014 au fost înregistraţi 542.000 de turişti care au ales vacanţele externe şi 502.000 care au mers în destinaţiile interne din ţara noastră.

În ceea ce priveşte vacanţele în străinătate, statistica KeysFin arată că cele mai căutate destinaţii în 2015 au fost Grecia şi Bulgaria, cu 136.812 turişti respectiv 110.558 turişti. Turcia, Spania, Italia, Germania, FranţaşiMarea Britanie s-au aflat, de asemenea, în prim-plan, cu câteva zeci de mii de turişti fiecare.

Pe lista destinaţiilor alese de români, printre cele mai exotice se află Mexic, Australia, Iordania, Canada, Siria şi Japonia.

“Statisticile situează în prim-plan Bulgaria, Grecia şi Turcia – principalele destinaţii pentru turiştii români în sezonul estival. Preţurile bune oferite de tur-operatori şi serviciile all-inclusive reprezintă principalele atuuri care au determinat aceastăsituaţie.În ceea ce priveşte ţări precum Spania, Italia, Germania, avem foarte multe călătorii ale românilor care muncesc acolo dar şi un interes important din partea turiştilor înteresaţi mai ales de city-break-uri în oraşe precum Barcelona, Roma, Berlin,Parissau Londra”, au explicat analiştii de la KeysFin.

Ei estimează că, în 2016, pe fondul provocărilor geopolitice la nivel internaţional, vom asista la o concentrare a prezenţei turiştilor români în destinaţii precum Bulgaria şi Grecia, perdante urmând să fie în primul rând Turcia, Egiptul şi chiar Franţa, pe fondul temerilor privind atentatele teroriste.

ROMANIA LUXURY

Cine sunt femeile care fac business in Romania

Cine sunt femeile care fac business în România

44 de ani. Inteligentă, educată, focusată pe consultanţă şi retail. Aşa arată portretul robot al femeii care face business în România. Un studiu realizat de compania de servicii financiare KeysFin relevă că, spre deosebire de anii trecuţi, tot mai multe femei intră în afaceri, dovadă că peste 200.000 de firme au acţionari majoritari reprezentantele sexului frumos.

Cele mai noi date de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, analizate de KeysFin, arată că numai puţin de 217.400 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acţionari majoritari la societăţi comerciale active pe piaţa românească.

Cele mai multe femei fac afaceri în Bucureşti, unde sunt înregistrate 47.118 firme cu acţionari majoritari femei, urmate de cele din Cluj (11.842 firme), de doamnele din Timiş (9797 firme), Constanţa (9401 societăţi), Prahova (7654 firme) şi Ilfov (6984 societăţi).

Comerţul cu amănuntul este domeniul cel mai atractiv pentru femei, dovadă înregistrarea a numai puţin de 24.130 de societăţi. Doamnele şi domnişoarele manageri mai conduc 9281 de firme specializate în transport şi depozitare şi 8854 de societăţi de consultanţă şi management.

Între domeniile atractive pentru sexul frumos se mai află comerţul cu amănuntul în magazinele nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare (7571 firme), lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale (6458 societăţi), activităţi de contabilitate şi audit financiar (5891 firme), baruri şi activităţi de servire a băuturilor (4867 firme) şi restaurante (4310 societăţi).

Alte peste 4000 de femei conduc business-uri în domeniul magazinelor de îmbrăcăminte, 3913 au afaceri cu coaforuri şi alte activităţi de înfrumuseţare, iar peste 3300 conduc farmacii, mai arată analiza KeysFin.

Raportat la bărbaţi, femeile conduc majoritatea afacerilor din sănătate şi asistenţă socială (58,58%), gospodării private (66,67%), alte activităţi de servicii (51,78%) şi sunt aproape pe picior de egalitate în învăţământ (48,92%), intermedieri financiare (46,7%), activităţi profesionale (44,38%), comerţ (43,62%), hoteluri şi restaurante (42,64%).

“Datele statistice arată că cele mai multe femei implicate în afaceri din poziţia de acţionar majoritar sunt românce. Tot în ţara noastră fac business, printre altele, 116 italience, peste 200 de chinezoaice, 105 femei din Germania, 74 de femei din Republica Moldova, 34 de austriece, 42 de turcoaice, 23 de franţuzoaice, 19 unguroaice şi 26 de femei din SUA”, mai spun experţii KeysFin.

Statistica KeysFin mai arată, totodată, că majoritatea firmelor în care sunt implicate femei în calitate de acţionar majoritar au, în medie, trei salariaţi şi o cifră de afaceri de până în 500.000 lei.

Datele statistice KeysFin mai arată un lucru interesant – faptul că, spre deosebire de bărbaţi, femeile cu educaţie superioară reprezintă 78%, în timp în cazul bărbaţilor, procentul este de 74%.

Şi în privinţa vârstei, femeile stau ceva mai bine. Vârsta medie a femeilor care fac afaceri este de 44 de ani, în timp ce la bărbaţi este de 44,6 ani. “Cele mai tinere femei care fac afaceri sunt implicate în organizarea de spectacole (medie de 40 ani), servicii şi activităţi ale gospodăriilor (41 de ani) în timp ce femeile cu vârsta medie cea mai ridicată ( de peste 47 ani) activează în sănătate şi asistenţă socială şi tranzacţii imobiliare. Asta în timp ce bărbaţii maturi sunt implicaţi mai ales în industria extractivă şi cea prelucrătoare, iar cei mai tineri în IT&C”, spun analiştii KeysFin.

“Statistica, realizată la nivelul anului 2014, arată astfel că 8 din 10 femei care fac afaceri în România au studii superioare şi sunt specializate în domeniile în care activează, de la comerţ, la contabilitate, sănătate şi saloane cosmetice. Datele indică o profesionalizare tot mai accentuată a doamnelor şi domnişoarele, o focusare accentuată pe domeniile cu potenţial de business ridicat, afaceri în care activitatea cu clienţii este directă dar şi în segmentele economice care presupun analiză economică detaliată, precum consultanţa fiscală”, au mai afirmat cei de la KeysFin.