Tag Archives irina nicolau

STYLE GUIDE

TÂRG DE FLORII la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Duminica cea de pe urmă din Păresimi sau din Postul Mare este cunoscută sub numele de Florii, Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarelor. De peste 20 de ani, Muzeul Naţional al Ţăranului Român ţine această sărbătoare şi îşi aşteaptă vizitatorii, timp de trei zile, la primul eveniment cu meşteri de peste an. Vom sărbători Floriile alături de încondeietoare, ţesătoare, împletitoare, cusătorese, iconari, olari, lingurari, pielari, rudari… meşteri vechi, care şi-au dovedit iscusinţa de-a lungul timpului şi care duc mai departe tradiţia meşteşugului lor.

De vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie 2022, de la orele 10 dimineaţa până la 6 seara, veţi avea prilejul să admiraţi şi să tocmiţi o mulţime de lucruri frumoase, meşteşugite cu sârg şi încărcate cu semne şi înţelesuri. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe şi multe altele vor fi prezentate la Târgul de Florii, care va avea loc în curtea Muzeului de la Şosea.

De-ale gurii găsiţi: cozonaci şi prăjituri de casă, turtă dulce, miere de albine, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă şi dulceţuri.

Vizitatorii sunt invitaţi, de asemenea, să răsfoiască, să citească şi să-şi îmbogăţească biblioteca cu publicaţiile Muzeului: cărţi cu teme etnologice, cărţi-obiect, albume ori revista Martor.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei. Biletele pot fi achiziţionate şi online pe booktes.com.

În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce peşte. Merg la biserică ducând flori şi se întorc ducând mâţişori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie şi o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuinţări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu albească (încărunţească) la fel ca pomii aflaţi în floare. – Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor româneşti (Humanitas, 1998)

STYLE GUIDE

Mosii de Arhangheli.Targ cu mesteri si anticari

Muzeul Țăranului marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în Postul Crăciunului invitându-și publicul la Târgul cu meșteri și anticari, Moșii de Arhangheli, unde, timp de trei zile, de vineri, 6 până duminică, 8 noiembrie 2020, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 50 de meșteri, anticari și artiști vin din toată țara cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an. Vor fi de târguit: obiecte din ceramică, țesături, icoane, podoabe, obiecte din lemn.

De-ale gurii puteți găsi: miere, prăjituri, turtă dulce, plante de leac, țuică, sucuri naturale, fructe și legume.

Vă invităm să redescoperiți frumusețea gesturilor ce stau mărturie în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei
Coordonatorii târgului: Oana Constantin și Simona Hobincu

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau

STYLE GUIDE

Targul de Sanmedru, de antichitati taranesti, la Muzeul National al Taranului Roman

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă, începând de vineri, 25, până duminică, 27 octombrie 2019, între orele 10 și 18, la Târgul de Sânmedru – de antichități țărănești, la care vor participa aproximativ 40 de colecționari din toată țara cu lucruri vechi, de colecție. Puse unele lângă celelalte, obiectele prezentate la târg formează o poveste frumoasă și impresionantă din viața rurală, din vremuri care încep cu „a fost odată ca niciodată”.

Vizitând acest târg, veți avea o imagine vie a ceea ce a însemnat gospodăria țărănească în ansamblul ei, invitându-vă să salvăm împreună obiectele de la uitare și degradare și să le reintroducem într-un circuit al civilizației urbane contemporane.

În cadrul târgului de la Muzeul Țăranului, veți putea admira și cumpăra: piese de costum țărănesc, țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă),icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe, mobilier crestat, pictat (lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri), ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce, furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe, felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice…

De asemenea, publicul va fi îmbiat cu prăjituri, turtă dulce, cozonaci și miere, dar și cu bragă sau țuică. Nu vor lipsi nici plantele de leac.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei

Organizator târg: Secția Educație muzeală / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu.

Sfântul Dumitru sau Sânmedru este stăpân peste iarna care vine. Jumătate de an stăpânește Sfântul Gheorghe și cealaltă jumătate el. Este ziua soroacelor pentru tot felul de înțelegeri între slugi și stăpâni, chiriași și proprietari, cei care dau și cei care primesc bani împrumut. Împlinirea sorocului e prilej de petrecere și de ceartă. Nu se lucrează de Sfântul Dumitru – deloc. Stânele se desfac și oile pleacă la vale. Ca să afle cum va fi timpul, ciobanii întind un cojoc. Dacă se așază pe el o oaie neagră, iarna va fi blândă, dacă oaia e albă, iarna va fi cu multă zăpadă. Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, București, Humanitas, 1998.

STYLE GUIDE

Targ de Sfantul Nicolae la Muzeul Taranului Roman

afis_nicolae-16-web Tot norodul: copii, parinti, studenti, someri, pompieri, actori, soferi, doctori, bancheri, sefi, frizeri, violonisti, academicieni, artisti, functionari, fotografi, profesori, poeti, IT-isti, biciclisti, corporatisti, bugetari, regizori, bucuresteni, provinciali, idealisti, bone, ochelaristi, navetisti, ziaristi, magistrati, piloti, toti, dar absolut toti sunt asteptati intre 3 si 5 decembrie 2016, intre 10 si 18, la Targul de Sfantul Nicolae de la Muzeul Taranului.

130 de mesteri mari, cei mai priceputi olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, tesatoare, cusatorese, impletitoare, pielari, rudari, iconari… vin din toate zonele tarii cu lucruri frumoase, pe care le-au mesterit peste an.

Puteti admira si cumpara: jucarii, nuieluse, masti, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarte, cosuri de nuiele, cauce, strachini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genti, alambicuri, blidare, copaite, sararite, pipernite, gavane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, impletituri din panuse, oale, scaunase, paretare, laicere, stergare, lazi de zestre, catrinte, camasi, fote, cahle, clopotei, zurgalai, turta dulce, cozonaci, mere, miere, placinte, cofeturi, tuica… si cate si mai cate.

Targ (o)randuit de Muzeul National al Taranului Roman.
De sambata, 3 pana luni, 5 decembrie 2016, de orele 10 de dimineata pana la 6 seara. Intrarea se face prin strada Monetariei.

Pret bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenti, pensionari)

Sfantul Ierarh Nicolae, San Nicoara si Mos Nicolae… Ma mir din nou. Ce au in comun sfantul numit in carti „lacas curat al faptelor bune“ cu paznicul granitei apusene de pe cer si mosul care pune in ghetele copiilor o nuia si dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfantului recunoscut de toti crestinii. San Nicoara este o creatie a satului, si Mos Nicolae una a mediului urban. Diferentele dintre cele doua variante sunt enorme. San Nicoara este patronul soldatilor, al marinarilor, al fetelor sarace, despre el exista legende, oamenii ii adreseaza rugaciuni. Mos Nicolae doroforul anticipeaza cadourile care urmeaza sa vina de Craciun. Imageria lui este saraca si neoriginala. Se stie putin despre el. A aparut atunci cand orasul a schimbat statutul copilului, transformandu-l in personaj privilegiat. Mos Nicolae exista daca vine si, daca vine, trebuie sa aduca neaparat cadouri. Asa ceva nu poate fi imaginat in sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se intoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formula de primire a darului din Bihor spune explicit: „Multumesc pana oi intoarce“. In sat, nici Mos Ajun, nici Mos Craciun nu fac daruri. Copiii sunt rasplatiti, deci platiti, pentru serviciul ritual pe care il fac gospodarilor colindandu-i. Rasplata se face in mancare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat tarziu. – Batranii de iarna, de Irina Nicolau