Tag Archives firme

ROMANIA LUXURY

Profilul omului de afaceri in 2019. Intre 40 si 45 de ani, studii superioare, casatorit


Peste 1,8 milioane de oameni au făcut afaceri, în acest an, în economia românească, cu peste 63.000 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut, arată un studiu realizat de Frames, prezentat cu ocazia Galei Premiilor Financial Intelligence, desfășurată pe 11 decembrie la Hotel Marriott din București. Cei mai mulți români angrenați în business sunt bărbați cu vârsta între 40-49 de ani, din București, cu studii superioare, interesați, în primul rând, de afacerile din comerț, construcții și activități profesionale, științifice și tehnice.

Datele statistice, prezentate în analiza companiei de consultanță Frames, arată un interes în creștere al românilor pentru afaceri, în ciuda provocărilor din economie. Dovadă că în primele 10 luni din acest an, pentru care Registrul Comerțului a furnizat datele finale, s-au înființat peste 116.000 de companii și PFA-uri, astfel că numărul total al business-urilor active a ajuns la cifra de 1.358.729.

Potrivit studiului, la finele lunii octombrie, în economia românească activau 979.773 firme și 378.956 PFA/II/IF.
În aceste business-uri erau implicate peste 415.000 de persoane în calitate de persoane fizice autorizate și membri ai intreprinderilor din zona IF/II, alături de alte 1.421.548 de persoane în calitate de acționari la societățile comerciale, cu 76.411 mai mulți decât în anul precedent.

Raportat la perioada similară din 2013, numărul acționarilor la firme a crescut cu 292.658, un semn că tot mai mulți români au decis să se implice în afaceri în acești ani.
”Într-un an în care România s-a aflat în fața unor multiple provocări, investitorii s-au adaptat realităților din economie și au investit în dezvoltarea unor business-uri în aproape toate domeniile de activitate, în prim-plan aflându-se, bineînțeles, cele asociate consumului, comerțul, transporturile și construcțiile. Chiar dacă din punct de vedere al numărului investitorilor, lucrurile arată bine, economia suferă încă de lipsă de finanțare, o dovadă fiind și faptul cele mai multe firme nou înființate în 2019 sunt SRL-uri, peste 81.690, urmate de PFA-uri, cu 22.300”, arată analiza Frames.

CINE SUNT ACȚIONARII FIRMELOR DIN ROMÂNIA
Din totalul de 1,8 milioane de oameni de afaceri implicați în business-ul românesc în 2019, cei mai mulți sunt acționari la companii active, peste 1,4 milioane. 62,52% dintre ei sunt bărbați (888.792), iar 532.756 (37,48%) sunt femei.
Numărul doamnelor implicate în business a crescut cu 31.005 în primele 10 luni din 2019 față de anul trecut. Și bărbații implicați în acționariatul firmelor sunt mai mulți, cu 45.406, în ton cu dinamica mediului economic.
,,Statisticile arată că, în ultimii 10 ani, femeile au devenit o prezență tot mai activă în mediul de business, dovadă că, față de anul de referință 2013, în acest an avem cu peste 124.677 mai multe doamne în poziția de acționari la companiile active, prezența lor fiind semnificativă în zona business-urilor creative și a celor care dezvoltării servicii de sănătate, educație și asistență socială”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
,,Dincolo de preponderența bărbaților în materie de business, există județe în România unde, din punct de vedere procentual, femeile înregistrează o prezență semnificativă, de peste 40% în Tulcea, Galați, Dolj, Hunedoara, Brăila și Tulcea, în condițiile în care media la nivel național este de 37,4%”, se mai arată în analiză.

BUSINESS-UL, REZERVAT CELOR CU EXPERIENȚĂ DE VIAȚĂ
Afacerile din economia românească sunt controlate, în marea lor majoritate, de oameni de afaceri cu experiență de viață. Statisticile arată că cei mai mulți acționari au vârsta între 40-49 de ani (409.786 – 28,8%), urmați de cei între 30-39 ani – 375.326 (26,4%), cei de 50-59 ani – 275.907 (19,41%) și de cei peste 60 de ani – 236.566 (16,64%).
În ciuda exemplelor tot mai numeroase de start-up-uri creative, de business-uri create de tineri, statistica arată că, din păcate, numărul tinerilor de până în 29 de ani prezenți în afaceri în calitate de acționari este în continuă scădere.
Față de anul 2013, în acest an sunt cu peste 6500 de tineri mai puțini prezenți în business. Tinerii de până în 29 de ani au ajuns să reprezinte 8,72% din totalul acționarilor ((123.963 persoane), cu aproape 4 procente sub nivelul din 2013.
,,Motivele pentru care tinerii întârzie să reprezinte un contingent important în mediul de afaceri țin, cel mai probabil, de lipsa banilor. Cum băncile întârzie să ofere credite de investiții, mai ales antreprenorilor aflați la început de drum, cel mai probabil mare parte din tineret a preferat să își găsească un loc de muncă, ca angajat, mai ales că economia duce oferă o multitudine de joburi pe salarii mai mari decât în urmă cu 5-6 ani’’, afirmă analiștii de la Frames.

Relevant, în acest context, este exemplul Capitalei, unde numărul acționarilor tineri a scăzut cu peste 8500 față de anul
2013 (31.552).
Pe de altă parte, mulți dintre tinerii care în 2013 intrau în afaceri acum se află în zona de vârstă 30-39 ani, care cunoaște o dinamică în creștere față de anii trecut.
Dincolo de situația din Capitală (23.037), cei mai mulți tineri implicați în afaceri sunt din Cluj (7539), Ilfov (5890), Timiș (5681),Constanța (4990) și Iași (4572).
La polul opus, cei mai mulți oameni de afaceri în vârstă de peste 60 de ani se află în București (53.787), Cluj (10.989), Timiș (10.623) și Constanța (9909).

În ceea ce privește studiile, potrivit analizei Frames, peste 52% dintre oamenii de afaceri prezenți în busines în 2019 au studii superioare, 36% au studii medii, iar 12% nu și-au declarat nivelul educațional.
În ceea ce privește starea civilă, 64% sunt căsătoriți, în scădere cu 9% față de situația din 2018, 21% sunt singuri/divorțați/văduvi etc., iar 15% nu și-au declarat situația.

COMERȚUL, ÎN PRIM-PLAN
Creșterea semnificativă a consumului, în 2019, stimulată de majorarea salariilor și a pensiilor, a creat un plus de interes pentru business-urile din sectorul comerțului.
La nivel de domenii de activitate, statistica Frames arată că bărbații sunt implicați, în principal, în construcții (87% din totalul acționarilor), transport (74%), comerț (63%), producţie (61%) şi comerţ (57,7%), în timp ce femeile sunt cel mai adesea prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (77,3%), serviciile (62,9%), activităţile administrative (54,7%) şi cele cultural-educative (49,9%).

CELE MAI CĂUTATE BUSINESS-URI ÎN 2019
Analiza Frames arată, totodată, că cele mai atractive domenii de investiții, judecând după numărul de firme nou înființate în 2019, sunt cele din comerțul și service-urile auto (25.976 firme), in creștere cu 17% față de anul trecut, construcții (12.841), cu un plus de 25%, activitățile profesionale, științifice și tehnice (10.888), industria prelucrătoare (9680) și transport și depozitare (9352).
De remarcat scăderea cu peste 50% a numărului firmelor din agricultura, silvicultura și pescuitul (7947 firme).
”Consumul este principalul motor al economiei, iar dinamica business-ului reflect acest lucru. Serviciile vin, de asemenea, puternic din urmă, la fel ca și construcțiile unde, urmare a creșterii cererii, interesul pentru dezvoltarea de unități locative, în principal, a crescut semnificativ. Surprinde agricultura, un domeniu în care apetitul de investiții a scăzut în 2019, pe fondul creșterii costurilor operaționale și a concurenței acerbe venită din zona importurilor”, afirmă analiștii de la Frames.

ROMÂNIA, ENCLAVIZATĂ ECONOMIC
Datele statistice din primele 10 luni din 2019 vin să confirme un fenomen economic care s-a extins semnificativ în ultimii ani – enclavizarea business-ului în jurul marilor orașe.
”Dezvoltarea economică a României tinde spre extreme, din punct de vedere regional. Avem câteva orașe mari care acumulează mare parte din investiții și avem tot mai multe zone părăsite de investitori, în ciuda costurilor operaționale net inferioare. Lipsa infrastructurii și migrația forței de muncă către marile orașe au făcut ca județe precum Botoșani, Vaslui, Tulcea, Covasna, Harghita, Olt, Teleorman, Mehedinți etc. să înregistreze un recul semnificativ din punct de vedere economic, reliefat, dincolo de business, în nivelul de trai al locuitorilor”,afirmă analiștii.

Statistica Frames arată, astfel, că din punct de vedere al reprezentării geografice, cei mai mulți acționari din business-ul românesc sunt în București (324.831), urmați de cei din județele Cluj (79.156), Timiș (65.970), Ilfov (63.154), Constanța (57.623), Bihor (48.166) și Brașov (46.945). La polul opus se află județele Călărași (11.633), Tulcea (10.920), Ialomița (9935), Covasna (9419) și Mehedinți (9168).

Analiza Frames a fost realizată în luna noiembrie 2019, pe baza datelor oficiale comunicate de companii la Oficiul Național al Registrului Comerțului și datelor proprii, la nivelul primelor 10 luni din 2019. Statistica exclude datele privind firmele aflate în insolvență, faliment, radiate, dizolvate, aflate în process de lichidare sau reorganizare judiciară.

ROMANIA LUXURY

Fashion-ul romanesc, pe val. Business-ul cu haine de firma bate recordul istoric in 2018

În cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, afacerile din industria modei cresc de la an la an, pe fondul apetitului românilor pentru cumpărături. H&M, Zara, C&A şi Pepco sunt principalii actori într-o piaţă de fashion evaluată la aproape 5 miliarde de euro, afirmă experţii de la KeysFin, într-un studiu privind dinamica industriei modei.

Potrivit datelor KeysFin, comerţul de profil din ţara noastră este controlat, în proporţie de 83%, de investitorii străini, în timp ce în sectorul de producţie, business-ul aparţine, în majoritate (62%) firmelor locale.

În 2016, în industria modei activau 18890 de firme în sectorul de comerţ şi 5676 în cel de producţie, afacerile acestora depăşind 23 de miliarde de lei.
Numărul investitorilor în acest sector a scăzut faţă de anul 2013, când erau 25445, însă afacerile au crescut spectaculos, cu aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a peste 1 miliard de euro.

Rezultatul net înregistrat de piaţa de fashion în 2016 a crescut de aproape patru ori faţă de 2013, de la 346,1 milioane de lei la 1,31 miliarde de lei, semn că afacerile au fost, de la an la an, tot mai profitabile.
Profitul total raportat de companii s-a ridicat la 1,87 miliarde lei.
„Perspectivele lui 2018 sunt în general pozitive, pe fondul creşterii consumului. Un avans de 10-15% este de luat în calcul pentru următoarele 12 luni, pe fondul extinderii reţelelor de magazine şi, în general, a ofertei comercianţilor şi producătorilor. Principalul semn de întrebare este dat de inflaţie şi de cursul valutar, care pot influenţa politicile comerciale ale companiilor, dinamica producţiei şi a ofertei”, spun analiştii de la KeysFin.

Industria de modă din România este unul dintre angajatorii semnificativi din economie, dovadă că numărul angajaţilor s-a păstrat constant în intervalul 2013-2017, în jurul a 200.000 de salariaţi.

„Important şi relevant este că mai mult de trei sferturi dintre angajaţi lucrează în sectorul de producţie, care atrage afaceri pe orizontală. România produce foarte mult în lohn, cel mai mult pentru export însă şi piaţa internă devine tot mai importantă”, spun analiştii de la KeysFin.
Studiul arată, pe de altă parte, că investitorii străini au ajuns să controleze industria de profil. Dovadă că, în 2016, cele 5311 firme cu acţionariat majoritar străin înregistrau aproximativ două treimi din cifra de afaceri (64%).

„Statistica arată că firmele cu acţionari străini au ajuns să reprezinte 22% din totalul celor 24.566 firme din industria de modă. Cei mai mulţi investitori sunt din China (1957 firme) Italia (793 de firme) şi Turcia (585), iar cele mai mari afaceri le fac italienii, de peste 2,12 miliarde de lei”, afirmă experţii KeysFin.

Din punct de vedere geografic, cei mai mulți producători din industria de fashion sunt înregistrați în Bucureşti (865), aceștia având un business de peste 1 miliard de lei în 2016. În topul industriei, după numărul de firme, urmează judeţele Cluj (228 firme), Neamţ (209), Dolj (188 firme), Prahova (184), Iaşi (184), iar în cel al cifrei de afaceri judeţele Vrancea (718 mil.lei), Arad (620 mil.lei ), Botoşani (588 mil.lei) şi Prahova (544 mil.lei).

PRINCIPALII JUCĂTORI DIN PIAŢA DE FASHION

Studiul Keysfin, realizat pe baza datelor comunicate de companii la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, arată că cel important jucător din comerţul de profil este H&M Hennes & Mauritz SRL, care a înregistrat în 2016 afaceri de 760,5 milioane de lei. Urmează Zara Bucureşti SRL (686,8 mil.lei), Roumasport SRL – deţinătorul brandului Decathlon (613,2 mil.lei), C&A Moda Retail SRL (375 mil.lei) şi Pepco Retail SRL (335,5 mil. Lei).

Topul producătorilor este condus de firma Alison Hayes SRL, cu afaceri de 337,1 milioane lei, urmată de Formens SRL (245,2 mil.lei), Pandora Prod SRL (198,1 mil.lei), Oztasar SRL (156,6 mil.lei) şi Artifex SRL (146,5 mil.lei).

CAPCANELE DIN SECTORUL DE FASHION

Chiar dacă, la prima vedere, rezultatele sunt pozitive, dincolo de evoluţia generală, investitorii din acest sector se confruntă cu multe provocări.
„Blocajul financiar, plăţile întârziate, insolvenţele şi falimentele sunt o realitate în acest sector, în ton cu dinamica economiei. Cine vrea să deschidă o afacere în domeniu, să semneze un contract, să emită o factură se poate trezi foarte uşor într-o situaţie de risc, în condiţiile impredictibilității evoluției cererii și ofertei”, spun analiştii de la KeysFin.

Studiul KeysFin arată că datoriile comerciale ale firmelor din fashion-ul românesc depășeau 4,42 de miliarde de lei în 2016, datoriile la bănci erau de peste 1,2 miliarde lei, iar creditele restante se situau la 83,6 milioane lei.

Firmele raportau plăţi restante de aproape 2 miliarde lei şi furnizori restanţi de peste 1 miliard de lei.

Creditul comercial este modalitatea prin care multe dintre firmele din acest sector îşi desfăşoară activitatea.

„Pentru că este nepurtător de dobândă, îţi permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor comercial. Chiar dacă, la prima vedere, cifrele arată că industria ar avea o lichiditate bună, realitatea este cu totul alta. Banii circulă destul de greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă la un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, explică experţii KeysFin.

Potrivit acestora, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

„Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin.

CINE FACE JOCURILE ÎN PIAŢA GLOBALĂ A MODEI

Datele statistice, citate de KeysFin, arată că cel mai important jucător din lume este Nike (care deține și brandul Converse), cu vânzări de 30,4 miliarde de euro în anul fiscal 2016.

Topul este completat de francezii de la Louis Vuitton Moët Hennessy (Luis Vuitton, Fendi, Dior, Givenchy, Marc Jacobs) cu 42,6 miliarde de euro şi de spaniolii de la Inditex (Zara, Pull&Bear, Stradivarius, Bershka, Massimo Dutti), care au avut vânzări de 23,3 miliarde de euro.

Americanii de la TJX și suedezii de la H&M sunt prezenți în topul celor mai importante companii cu venituri de 29 respectiv 20 de miliarde de euro în 2016.

Cele 5 companii au înregistrat cumulat vânzări de 125 de miliarde de euro în 2016, adică aproximativ trei sferturi (74%) din PIB-ul României.
Potrivit analiştilor de la Bloomberg, piața globală a modei valorează peste 3.000 de miliarde de dolari sau 2% din valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse în lume. În 2018, experţii estimează un avans cuprins între 3,5 și 4,5%.

Cea mai dinamică componentă, online-ul, este estimat să înregistreze creșteri medii anuale de peste 10% pe an (Euromonitor), astfel încât până în 2020 vânzările online transfrontaliere să depășească pragul de 1000 de miliarde de dolari.