Tag Archives comert electronic


Glami.ro: Piata online de fashion din Romania va trece de 5 mld. lei in 2021


Motorul de căutare online de modă GLAMI a realizat recent un studiu cu privire la evoluția pieței locale – online, precum și tendințele offline pentru segmentul retailului de modă, cifre și statistici pentru 2020, cat și previziuni pentru următorii 3 ani.
Această inițiativă face parte din proiectul de cercetare pe termen lung pe care GLAMI l-a lansat pe www.fashion-research.ro.

Întregul studiu este disponibil la acest link: https://www.fashion-research.ro/fashion-ecommerce-2020

2020, creștere atinsă în mod normal pe parcursul a 2 ani în fashion e-commerce

Comerțul electronic a crescut cu 40,8% în 2020 în România – comparativ cu un procent de 14% așteptat. Cu toate acestea, pandemia de coronavirus a afectat întreaga piață mondială a modei, care a scăzut cu 9%.

Anul trecut, cota de piață a comerțului online de modă a crescut de la 19% la 29,5%. Este o creștere uriașă, care se întâmpla în mod normal în decursul a doi ani, dar pandemia Covid-19 a accelerat-o foarte mult.

În 2021, piața de modă online este așteptată să crească cu 20%

Potrivit studiului GLAMI Fashion (Re)search, creșterea preconizată a comerțului electronic de modă pentru 2021 în România este de 20%, cu o cifră de afaceri de 5,1 miliarde de lei.

Echipa GLAMI estimează că piața comerțului electronic de modă va înregistra venituri de peste 6,4 miliarde de lei până în 2023.
Mai mult, până în 2024, conform previziunilor GLAMI, ponderea comerțului electronic pe piața mondială a modei – comparativ cu valoarea actuală de 29,5% – va fi de 32%.

Top 10 jucători în România în 2020

Epantofi este de 2 ani liderul comerțului electronic de modă din România. În același timp, piața modei se diversifică din ce în ce mai mult datorită jucătorilor internaționali.

Destul de nou pe piața din România, About You, cu sediul în Germania, a sărit de pe locul 3 pe locul 2 în 2020. În Cehia și Ungaria, About You se află deja pe primul loc, după doar 2 ani de activitate pe piață. Alți lideri offline, precum H&M și Zara, și-au sporit prezența online în 2020, datorită scăderii achizițiilor offline anul trecut.

Estimarea GLAMI Fashion (Re)search se bazează și pe statistici de la Similarweb, referitoare la trafic și vizite pe platformele de comerț electronic respective din ultimele 6 luni, date colectate în decembrie 2020.
Noul studiu GLAMI arată următoarea estimare de top 10 jucători pe segmentul de modă online în România în 2020:
● Locul 1: Epantofi.ro
● Locul 2: About You
● Locul 3: Fashion Days
● Locul 4: H&M
● Locul 5: Decathlon
● Locul 6: Bonprix
● Locul 7: Remixshop
● Locul 8: Zara
● Locul 9: Reserved
● Locul 10: Answear


Bucurestiul, in topul oraselor cu cei mai multi profesionisti in industria de inalta tehnologie



Bucureştiul se află în categoria oraşelor cu cei mai mulţi profesionişti care lucrează în industria de înaltă tehnologie, cu peste 70.000 de angajaţi în prezent, alături de Londra, Dublin, Madrid sau Budapesta, arată un studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară CBRE, scrie Mediafax.ro.

De asemenea, din 2008 şi până în prezent, capitala României a înregistrat una dintre cele mai importante creşteri din Europa a numărului de angajaţi din acest sector, de 66%. Bucureştiul are în prezent un coeficient al numărului de profesionişti în domenii de înaltă tehnologie per oraş care se situează peste dublul mediei din Uniunea Europeană.

CBRE a realizat o cercetare în regiunea Europei, Orientului Mijlociu şi Africii (EMEA) pentru a determina care sunt oraşele cu cel mai mare număr de angajaţi în industria de înaltă tehnologie (high-tech). Studiul a inclus peste 250 de oraşe, dintre care au fost evidenţiate 40 de centre importante în ceea ce priveşte forţa de muncă din înalta tehnologie. Acestea au fost cuprinse în patru categorii bazate pe numărul angajaţilor, sub-categoriile industriei şi ritmul de creştere. Industria de înaltă tehnologie a fost divizată în zece sub-categorii: sectorul software, sectorul serviciilor IT, telecom, hardware, companii care oferă servicii online (web), comerţul electronic, servicii digitale (marketing şi advertising digital, precum şi media care se concentrează pe elementul digital), producţia de jocuri şi aplicaţii pentru calculator (gaming), servicii fintech şi servicii de securitate cibernetică.

La nivelul Bucureştiului, cei mai mulţi angajaţi din industria de înaltă tehnologie lucreză în software (36%), urmat de hardware (21%), telecom (20%), servicii IT (11%) şi securitate cibernetică (8%). Sectorul de înaltă tehnologie din Bucureşti este dominat de mari companii internaţionale, ca rezultat al consolidării statutului său ca mare furnizor pentru forţa de muncă din acest domeniu. Printre cei mai importanţi angajatori din capitală sunt marile companii de software, telecomunicaţii şi servicii IT, cu jucători majori ca: Oracle, Microsoft, IBM, Luxoft, Endava, Vodafone, Ericsson sau Hewlett Packard.

Ca pondere de vârstă, industria high-tech bucureşteană este dominată de generaţia milenialilor (25 – 34 ani), în contrast cu alte oraşe care fac parte din categoria celor mai importante oraşe în ce priveşte forţa de muncă din acest sector şi unde balanţa se înclină către profesioniştii cu o experienţă mai mare. Acest decalaj este cauzat de creşterea extraordinară pe care industria de înaltă tehnologie a înregistrat-o în România în ultima decadă. Spre exemplu, în ultimii cinci ani, CBRE Romania a oferit consultanţă şi reprezentare pentru nume importante din această industrie, însumând peste 163.000 m2, din care 50.000 m2 au fost realizaţi doar în 2017 şi 2018.

Concluziile studiului au relevat că 40 de oraşe pot fi clasificate ca poluri unde se concentrează forţa de muncă din industria de înaltă tehnologie şi care reprezintă pieţe de interes pentru marile companii din domeniu. Acestea au fost clasificate în patru categorii, în funcţie de mai mulţi factori, printre care numărul angajaţilor raportat la numărul de locuitori şi ritmul de creştere.

Astfel, cele mai active poluri sunt constituite de oraşele – capitale sau centre de afaceri – unde lucrează peste 70.000 de profesionişti şi printre care se regăsesc Londra, Madrid, Dublin, Paris, Budapesta şi Bucureşti.

A doua categorie cuprinde polurile importante, adică oraşe care au între 50.000 şi 70.000 de angajaţi, cum sunt Zurich, Praga, Rotterdam sau Viena.

Cel de-al treilea grup este reprezentat de centrele de dimensiuni normale, care au între 20.000 şi 50.000 de angajaţi, printre care se află Oslo, Hamburg, Geneva şi Bruxelles.

Oraşele care au manifestat o creştere a numărului de angajaţi din sectorul înaltei tehnologii de peste 10% începând din 2010 şi pentru care este prognozată continuarea creşterii şi în următorii cinci ani, intră în cea de-a patra categorie, care include nume ca: Florenţa, Cracovia, Leeds sau Porto.