Tag Archives calea victoriei

STYLE GUIDE

„Noul Testament greco-latin, editat și tipărit de Valentin Wagner la Brașov în 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam”, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României anunţă deschiderea micro-expoziţiei „Noul Testament greco-latin, editat și tipărit de Valentin Wagner la Brașov în 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam. Proiectul expoziţional se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi este accesibil publicului de joi, 21 aprilie 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Brașovul devine în secolul al XVI-lea capitala tiparului din spațiul românesc medieval. În prestigiosul oraș săsesc se remarcă, în perioada de început a tiparului, trei personalități culturale deosebite: Johannes Honterus (1498-1549), Valentin Wagner (1510-1557) și Diaconul Coresi (1556-1583). În Brașov este atestată o tipografie, începând cu anul 1539, când se tipăresc primele manuale, în contextul reformei școlare declanșate de umanistul Johannes Honterus. Activitatea tipografică inițiată de Honterus și dezvoltată de Wagner, poate fi considerată, fără îndoială, o filă de istorie a culturii și progresului socio-politic și religios dintre românii și sașii ardeleni. Așa cum unii dintre juzii Brașovului au sprijinit tipărirea cărților religioase în limba română veche, destinate întăririi în credință a românilor, editarea și tipărirea, la Brașov, în 1557, de către Valentin Wagner a Noului Testament greco-latin, tradus de Erasmus din Rotterdam, se înscrie într-un context general de excepție privind relațiile interetnice și interconfesionale locale. Succesul Școlii Honteriene din Brașov a antrenat o adevărată revoluție a sistemului transilvănean de învățământ, mai ales dacă privim procesul în lunga sa durată. Greaca veche, ca și celelalte discipline specifice școlii umaniste vor fi integrate treptat în programele de studii din alte centre urbane transilvănene, animate de un spirit de emulație.

Stimulat, desigur, de progresele Reformei protestante, interesul lui Valentin Wagner pentru greacă nu se limitează în fapt la literatura și știința produse de cultura antică, ci include sursele grecești ale tradiției creștine. Nu întâmplător, vocația sa de elenist și teolog va fi încununată de ediția greco-latină a Noului Testament, tipărită în 1557: NOVVM Testamentum Graecae ac Latinae ivxta postremam D. Erasmi Rot. translationem…

Deoarece a criticat aspecte ale organizării Bisericii Catolice a timpului său, Erasmus a fost considerat precursor al Reformei religioase, deși el însuși nu a aderat la protestantism, militând pentru spiritul de toleranță religioasă. Între anii 1517-1524 traduce în limba latină („Novuminstrumentumomne”) versiunea greacă a Noului Testament, traducere însoțită de comentarii critice, superioară ca stil și fidelitate în comparație cu Vulgata (versiunea latină oficială a Bibliei) aflată în circulație.

Această traducere i-a servit și lui Martin Luther ca bază pentru traducerea în limba germană a Bibliei. Originar din Brașov, eruditul umanist Valentin Wagner (care a introdus în gimnaziul umanist matricola școlară (1544), cea mai veche matricolă din sud-estul Europei) a editat la Brașov, în 1557, spre sfârșitul vieții, o carte de cult fundamentală pentru creștinism. Noul Testament greco-latin este tipărit pe hârtie manuală, cu cerneală tipografică pe un total de 8 + 659 +2 pagini (pagini liminare, blocul tematic și datele editoriale). Legătura este formată din scoarțe din lemn, acoperite cu piele, iar cotorul are trei nervuri profilate.

Textul tematic al Noului Testament greco-latin prezintă pe fiecare pagină două coloane bilingve, în greacă și latină; două pagini cu gravuri sub formă de medalioane ale evangheliștilor, dispuse la începutul și sfârșitul cărții și o altă gravură, cu multiple simboluri creștine, plasată la începutul Epistolei lui Pavel către romani.

Pe ultima filă tipărită, verso, se găsește colofonul explicit al cărții. Ediția este însoțită de numeroase comentarii critice folosite în edițiile anterioare ale traducătorului. De asemenea, în cuprinsul cărții se întâlnesc o multitudine de însemnări marginale, de redacție latină, scrise cu cerneală fero-galică.

Micro-expoziția va putea fi vizitată la MNIR, începând cu data de 21 aprilie 2022, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.

Curator: dr. Ginel Lazăr, cercetător științific, Muzeul Național de Istorie a României

 

STYLE GUIDE

Peisaje franceze in arta romaneasca moderna, la Muzeul Colectiilor de Arta

peisaje
La Muzeul Colecţiilor de Artă, muzeu-satelit al MNAR, s-a deschis expoziția Peisaje franceze în arta românească modernă. Aceasta cuprinde lucrări inspirate atât de natură, cât și de contextul urban, realizate de artiștii români în timpul călătoriilor sau perioadelor de studiu petrecute în Franța.

Organizată sub patronajul Ambasadei Franței la București, expoziția cuprinde peste optzeci de lucrări de pictură și grafică, semnate de artiști precum Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Grant, Kimon Loghi, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Ştefan Popescu, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Rodica Maniu.

„Expoziția pregătită cu pasiune de colega noastra Liliana Chiriac își propune să prezinte o parte din lucrările realizate de artiștii noștri în parcursul lor francez, cu focalizare asupra temei peisajului. Proiectul acesta vorbește însă și despre legăturile noastre cu cultura franceză, a căror temelii, și nu începuturi, se realizează tot în secolul al XIX-lea, de atunci într-o continuitate crescândă până azi”, a scris Călin Stegerean, directorul general al MNAR, în catalogul editat cu această ocazie.

Patrimoniul Muzeului Colecțiilor de Artă este variat, bucurându-se de expunerea permanentă a treizeci și patru de colecții dintre cele patruzeci și cinci donate statului. „Au fost selectate în mod riguros cele mai reprezentative lucrări din fiecare colecție; operele au fost grupate pe autori, pentru a pune în valoare toți artiștii români din muzeu care au pictat şi desenat în Franța, contribuind astfel la înscrierea artei plastice româneşti în arta universală.“, a explicat Liliana Chiriac, șef secție Muzeul Colecțiilor de Artă și curatorul expoziției.

Expoziția Peisaje franceze în arta românească modernă va fi deschisă în perioada 25 octombrie 2016 – 31 ianuarie 2017 la sediul Muzeului Colecțiilor de Artă din Calea Victoriei nr. 111, Corp C și poate fi vizitată de sâmbătă până miercuri, între orele 10.00 și 18.00.