NFT-urile (non-fungible token), certificate de autenticitate asociate unui obiect virtual (imagine, videoclip, mesaj pe Twitter, etc.), au revoluţionat piaţa mondială a artei, stimulată de arta contemporană, care a devenit „locomotiva” acesteia, potrivit raportului anual al companiei Artprice.
Graţie acestor NFT-uri, care garantează autenticitatea şi caracterul unic al operelor digitale, precum şi migraţiei masive în spaţiul online a licitaţiilor de artă contemporană după declanşarea crizei sanitare, vânzările de astfel de obiecte la licitaţiile publice au atins nivelul record de 2,7 miliarde de dolari în exerciţiul financiar 2020-2021 (+117%), scrie Agerpres.ro.
Cu 102.000 de opere contemporane (artişti născuţi după 1945, care s-au remarcat în pictură, sculptură, instalaţii, desene, fotografii, stampe, videoclipuri şi, de acum, NFT-uri) vândute între 30 iunie 2020 şi 30 iunie 2021, arta contemporană deţine de acum 23% din piaţa mondială a artei, comparativ cu doar 3% în exerciţiul financiar 2000-2001, notează Artprice, lider mondial în informaţii despre piaţa de artă.
Cu 40% din vânzările mondiale, China (continentală, Taiwan, Hong Kong) devine liderul mondial al artei contemporane, devansând Statele Unite (32%) şi Marea Britanie (16%). Hong Kong s-a clasat imediat după New York în fruntea oraşelor-far ale pieţei de artă contemporane şi a depăşit Londra. Parisul ocupă locul al cincilea în acest clasament.
Femeile, care nu reprezentau decât 5% din totalul artiştilor din clasamentele generale, au ajuns la 37% şi sunt aproape la fel de numeroase ca bărbaţii în segmentul fotografiei, a precizat Thierry Ehrmann, preşedintele Artprice.
Prin operele digitale în format NFT, care reprezintă două treimi din valoarea vânzărilor online, adică 2% din piaţa de artă globală în 2021, potrivit raportului Artprice, „apar artişti noi, precum Beeple, plecat de la nimic (fără galerie, fără expoziţie, fără vânzări la licitaţie), care refuză să intre în circuitul clasic al artei”, a precizat Thierry Ehrmann.
Dincolo de un concept inovator pe internet, uneori criticat şi considerat „o bulă speculativă”, „NFT-ul permite cu adevărat tinerilor artişti să trăiască din artă şi, mai ales, reprezentanţilor artelor stradale, care prin natura lor sunt efemere”, impunându-se „ca o tendinţă mondială foarte puternică”, a adăugat preşedintele Artprice, recunoscând că şi-a revizuit punctul iniţial de vedere asupra acestui „fenomen sociologic rar”.
De la aproximativ 150 de reprezentanţi cunoscuţi la licitaţiile mondiale de artă în anul 2000, adepţii curentului „street-art” au ajuns în acest an la 18.000, a subliniat acelaşi expert. Cel mai renumit dintre ei, Banksy (care a avut vânzări de 123 de milioane de dolari în primul trimestru al anului 2021), a intrat în Topul 5 al celor mai performanţi artişti din lume prin prisma vânzărilor la licitaţie, după Picasso, Basquiat, Warhol şi Monet, precizează raportul Artprice.
În segmentul artei contemporane, Banksy s-a clasat pe locul al doilea, după Basquiat (7% din vânzările mondiale).
Necunoscut la licitaţiile publice de anul trecut, americanul Mike Winkleman, alias Beeple, în vârstă de 40 de ani, se numără printre artiştii în viaţă cu cele mai scumpe opere, în urma lui David Hockney şi a lui Jeff Koons, după ce primul său NFT („Everydays: The First 5.000 days”) s-a vândut la licitaţie cu 69,3 milioane de dolari, deşi avea un preţ de pornire de 100 de dolari.
Înaintea licitaţiei, Beeple avea mai multe milioane de admiratori pe Instagram, fapt care i-a adus sprijinul casei Christie’s. El singur reprezintă 3% din piaţa de artă contemporană, potrivit raportului Artprice.
NFT-urile atrag „noi colecţionari, cu vârsta medie de 32 de ani, din generaţia 2.0, care cumpără artă la preţuri mai mici”, afirmă Thierry Ehrmann. În 2020-2021, aceste NFT au cumulat nouă vânzări care au depăşit pragul de 1 milion de dolari, depăşind de trei ori vânzările cumulate de fotografii.
Un alt fenomen marcant: sosirea masivă pe piaţă a artiştilor afro-americani, afro-britanici şi a reprezentanţilor continentului african, inclusiv a unora care au dus la o explozie a preţurilor în timpul licitaţiilor. Un astfel de exemplu este afro-americanul de origine ganeză Amoako Boafo, care a vândut cu 1,14 milioane de dolari tabloul său „Baba Diop”, la Hong Kong, în decembrie 2020, depăşind de peste 10 ori estimările specialiştilor.
