Tag Archives arta contemporana


Este arta contemporană românească o bună investiție?


După recordurile răsunătoare stabilite, în ultimii ani, de artiștii români contemporani la nivel internațional, și piața românească de artă devine treptat interesată de arta artiștilor în viață. Gradual, în ultimii ani, arta contemporană românească a urcat în topul preferințelor colecționarilor sau investitorilor, care se arată doritori să mizeze pe economia culturală contemporană, în ciuda contextului economic instabil.

Strategiile de investiții alternative devin din ce în ce mai populare, introducând, între altele, piața de artă contemporană românească drept o alternativă investițională cu potențial ridicat de creștere a valorii în timp, față de investițiile tradiționale – bursă, real estate, aur sau, recent, criptomonedă, potrivit specialiștilor Artmark.

De ce arta contemporană este cea mai activă investițional? Motivele sunt multiple, însă cele mai importante se referă la tichetul redus de intrare, posibilitatea îmbinării investiției cu funcțiunea de utilitate estetică, creșterea treptată în notorietate a artistului contemporan, pe măsura celebrizării creației sale, așadar diversitate, valoare tangibilă, autenticitate confirmată de artist, dar și prețuri accesibile pentru achiziția inițială. Pe de altă parte, perspectiva de internaționalizare a anumitor artiști români contemporani a generat creșteri spectaculoase de prețuri în licitații. Este și cazul artiștilor prezenți în cadrul Licitației Artmark de Artă Postmodernă și Contemporană – Adrian Ghenie, Ștefan Câlția, Sabin Bălașa, Horia Bernea, Gheorghe Fikl sau Felix Aftene.

În ce investesc colecționarii de astăzi? Printre artiștii contemporani preferați ai colecționarilor se află Ștefan Câlția, unul din puținii pictori care și-a câștigat, în ultimii ani, locul în elita artei românești din toate timpurile. Ultimul record atins de artist a avut loc în luna mai a acestui an – opera „Lumea ca teatru”, de mari dimensiuni, a fost adjudecată pentru 75.000 de euro. Ștefan Câlția este prezent în licitația de joi, 7 iulie, cu 7 lucrări ce au prețuri de pornire variind de la 250 de euro la 20.000 de euro.  Cel mai mare preț de pornire în cadrul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană aparține tot unei opere semnată de Ștefan Câlția – „Coșul cu sânziene”, estimată de casa de licitație la 20.000-35.000 de euro.

O atenție sporită din partea colecționarilor investitori o are și artistul Gheorghe Fikl, care reprezintă o apariție rară în licitațiile de artă contemporană. Cu o evaluare de 18.000-25.000 de euro este scoasă la licitație opera „Baroc”, care ilustrează asocierea metaforică între animale sălbatice sau domestice și interioare baroce – o lume bizară, în care natura inocentă coexistă stingher cu civilizația flamboiantă. Un alt artist contemporan care a început să înregistreze multipli de creștere și rezultate interesante pe piața românească de artă este Felix Aftene, care agregă în operele sale personaje imaginare, care populează simbolic spații mitice românești. În cadrul licitației din 7 iulie se remarcă pictura de mari dimensiuni „Armonie în zori” semnată de Felix Aftene și care are o evaluare de 7.000-12.000 de euro. Trendul ascendent de interes manifestat pentru artist în ultimii ani a fost evident în piața de artă contemporană – de la prețuri de adjudecare de câteva mii de euro, în urmă cu 2-3 ani, până la 20.000 de euro anul acesta, în cadrul Licitației de Primăvară.

Un loc special ce încoronează segmentul de artă contemporană îl ocupă cel mai cunoscut artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie, care și-a câștigat locul în Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, la mică distanță de triada celor mai bine tranzacționați artiști români Grigorescu-Tonitza-Luchian, clasându-se printre cei mai interesanți artiști români, atât din perspectivă culturală, dar și investițională. În ultimii ani, fenomenul Ghenie a doborât record după record la nivel internațional, iar piața de artă românească nu poate să ignore succesul artiștilor contemporani în străinătate. În cadrul licitației din 7 iulie, Ghenie este prezent cu o lucrare de grafică, ce are prețul de pornire de doar 1.000 de euro. „Nevermore” face parte din ciclul portretelor realizate de artist în tehnica serigrafiei de colaj, iar o lucrare din aceeași serie a fost adjudecată pentru 17.000 de euro în cadrul uneia dintre licitațiile Artmark, de artă contemporană, de anul trecut.

Nu mai puțin interesanți cultural și investițional sunt artiștii tineri, care transpun în pânzele lor actuale manifeste sociale sau politice. Între cei mai remarcați de comunitatea colecționistică se numără Obie Platon, Irlo, Oana Farcaș, dar și Ștefan Ungureanu sau Nicolae Comănescu, ale căror lucrări încă pornesc de la prețuri accesibile, de doar câteva sute sau mii de euro.

Cele 150 de opere de artă contemporană pot fi vizitate în expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță, de pe str. C.A. Rosetti, nr. 5.  Accesul în expoziție este gratuit, de luni până duminică, în intervalul 10:00-20:00. Tot acolo, vizitatorii interesați de un artist sau o operă au posibilitatea să primească recomandări din partea consultanților de artă.

 


Licitatiile de toamna au debutat la New York cu vanzari de peste 200 de milioane de dolari


Prima seară a licitaţiilor de toamnă de la New York s-a încheiat cu vânzări de peste 200 de milioane de dolari la Christie’s, printre piesele scoase la licitaţie figurând şi un Basquiat, adjudecat pentru suma de 40 de milioane de dolari, informează AFP.

Semn al vitalităţii pieţei de artă contemporană, toate cele patruzeci de lucrări scoase la vânzare în cadrul licitaţiei „Secolul XXI” şi-au găsit cumpărători.

Vânzările au totalizat 219 milioane de dolari, iar 58% dintre lucrări au fost adjudecate peste limita maximă a estimării, a precizat Christie’s.

Casa de licitaţii şi-a reîntâlnit publicul, după câteva sezoane în întregime online din cauza pandemiei, dar într-un format hibrid, cei interesaţi putând licita din locaţie, din săli conectate, la Londra şi Hong-Kong, sau online.

Cea mai aşteptată lucrare, „Guild of golden teeth”, o pânză monumentală de Jean-Michel Basquiat, unul dintre artiştii care domină de mai mulţi ani licitaţiile, s-a vândut cu 40 de milioane de dolari, în timp ce „Flash in Naples”, un alt tablou al artistului din New York, care a murit la 27 de ani în 1988, a fost adjudecat pentru 19,8 milioane de dolari.

Imediat sub suma obţinută pentru Basquiat, lucrarea „Swamped” a pictorului scoţian Peter Doig, datând din 1990, a fost vândută pentru suma de 39,8 de milioane de dolari, un record pentru artistul britanic.

De asemenea, două lucrări ale artistului stradal britanic Banksy, „Sunflowers from Petrol Station” şi „Monkey Detonator”, au fost vândute pentru 14,5 milioane de dolari, respectiv, 2,19 milioane de dolari.

„Human one”, prima lucrare „fizică” a artistului american Beeple, cunoscut pentru lucrările sale digitale şi deţinătorul recordului pentru cel mai scump NFT (non-fungible token) adjudecat la o licitaţie (69,3 milioane de dolari în martie), şi-a găsit cumpărător pentru de 28,9 milioane de dolari.


Arta prospera in vremuri de criza. Situatia pietei romanesti de arta in primul semestru al 2021


Piața românească de artă a continuat trendul ușor ascendent în prima jumătate a anului 2021, în ciuda conservatorismului perioadei pandemice, generatoare de criză la nivel mondial.

Astfel, în cât privește rezultatele Artmark, cel mai mare operator în piața românească de artă (aprox. 85% din vânzările publice din piața românească) prima jumătate a anului 2021 a înregistrat o creștere cu 7% a volumului total de adjudecări – de la un total de 6,16 milioane de euro pentru primul semestru 2020 la un total de 6,58 milioane de euro pentru primul semestru 2021.

De remarcat că, în cadrul acestui prim semestru, cea mai mare creștere s-a înregistrat pentru tematicile de artă contemporană și avangarda românească, ale căror vânzări au sporit de la 994.000 de euro în prima jumătate a anului 2020 la 1,5 milioane de euro în prima jumătate a anului curent, așadar cu peste 30%. La capitolul artei de patrimoniu, adjudecările s-au menținut la același nivel – de 2,38 milioane de euro în semestrul I în 2021 față de 2,39 milioane de euro în semestrul I din 2020, iar lipsa unei creșteri este explicată de evidenta reducere a ofertei de artă de patrimoniu, având în vedere apariția tot mai rară a operelor de patrimoniu importante pe piața românească de artă, oferta fiind limitată natural, iar majoritatea acestora fiind oricum blocată în muzee ori în colecții private importante.

Trendurile actuale pentru piața artei de patrimoniu se vor menține probabil și în viitor, în principal datorită rarității și scăderii treptate a ofertei de artă clasică. Pe de altă parte, compensativ din punctul de vedere al volumului ofertei în piață, oferta de artă contemporană este în creștere și probabil acest segment va deveni dominant în piață în următorii 5-10 ani, în special sub aspectul cantității ofertei, nu neapărat al valorii de tranzacționare. Totodată, este probabil că vom asista la o desprindere a unui eșalon fruntaș valoric de artiști contemporani, ce se vor detașa ca prag de tranzacționare de masa pieței de artă contemporană.

Top 10 cele mai bine vândute public, în licitație, loturi de artă sau obiecte de colecție pe piața internă în semestrul I al anului 2021:
1. Ultimul Rombac 1-11, folosit pentru zborurile oficiale ale președinților Ion Iliescu și Traian Băsescu – 165.000 de euro (Licitația A10 de Eleganță, 27 mai);
2. Ion Țuculescu – „Noaptea orașului” – 140.000 de euro (Licitația A10 de Vară, 15 iunie);
3. Rar exemplar al mașinii de criptat Enigma, folosit de armata germană în al doilea Război Mondial, model M2-3 – 135.000 de euro (Licitația A10 de Curiozități Tehnice, 25 martie);
4. Adrian Ghenie – „Untitled” – 129.000 de euro (Licitația A10 de Artă Contemporană, 18 februarie);
5. Avionul prezidențial Super One-Eleven, folosit pentru zborurile oficiale ale lui Nicolae Ceaușescu – 120.000 de euro (Licitația A10 de Eleganță, 27 mai);
6. Nicolae Vermont – „La pian” – 110.000 de euro (Licitația A10 de Vară, 15 iunie);
7. Ion Țuculescu – „Câmpie cu toteme” – 110.000 de euro (Licitația A10 de Vară, 15 iunie);
8. Adrian Ghenie – „Nova” – 110.000 de euro (Licitația A10 de Artă Contemporană, 18 februarie);
9. Nicolae Tonitza – „Intimitate” – 105.000 de euro (Licitația A10 de Vară, 15 iunie);
10. Nicolae Tonitza – „Micuța unguroaică” – 100.000 de euro (Licitația A10 de Primăvară, 23 martie).

Cele mai importante 10 tranzacții prin licitație în primul semestru din 2021 însumează un total de 1,22 milioane de euro, față de totalul de 922.000 de euro al topului din prima jumătate al lui 2020, rezultând așadar o creștere cu 32% a valorii de adjudecare a celor mai valoroase loturi, în special arta importantă de patrimoniu, adjudecate la nivelul de vârf al primei jumătăți a lui 2021.

Alte evoluții notabile în prima jumătate a anului 2021:
1. Apariția unui număr crescut de licitații caritabile Artmark între licitațiile primului semestru, în condițiile în care evenimentele caritabile ori de responsabilitate socială se situau, de regulă, în a doua jumătate a anului. Astfel, Casa de Licitații A10 by Artmark a găzduit 3 evenimente caritabile în primul semestru din 2021: „Pentru Luca” (22 aprilie), „O lume mai frumoasă” dedicată Hospice Casa Speranței (17 iunie) și, în premieră, Secțiunea caritabilă dedicată victimelor violenței domestice din Licitația de Vară (15 iunie).
2. Prima licitație organizată pe platforma Artmark de o galerie de artă contemporană, confirmând într-un fel devenirea Artmark drept marketplace pentru arta românească în general, inclusiv pentru arta contemporană, așadar nu doar pentru portfoliile de artă ale colecționarilor ori pentru vânzările de lichidare ale galeriilor de artă istorică;
3. Cererea pentru a artă a dus la dublarea numărului de conturi online de la începutul anului 2020 până la jumătatea lui 2021 – de la 7.000 de conturi la aproximativ 14.000. Această evoluție demonstrează nu doar transferarea majorității dintre iubitorii de artă din fizic în online, ci și trezirea interesului pentru lumea artei și pentru investiția în opere de artă sau piese de colecție, în rândul tinerei generații educate și de formație digitală. Creșterea a continuat un trend ce s-a sesizat prima dată la sfârșitul anului 2019, prin atingerea unui procent sporit de participare, de aproximativ 20%, a segmentului de vârstă de până în 40 de ani, la licitațiile organizate de Casa A10 by Artmark. Prin comparație, în trecut, fieful de preocupare, prin excelență, era al antreprenorului matur și educat, stăpân pe gustul său și pe valorile sale culturale, ce alcătuia și publicul rafinat de sală de licitație al licitațiilor de artă dinainte de pandemie.

Tot în prima jumătate a anului 2021, Casa de Licitații A10 a lansat o invitație simbolică către cei care traversează str. C.A. Rosetti nr. 5, unde se află Palatul Cesianu-Racoviță, ce găzduiește sediul Artmark de peste 10 ani. O compoziție fotografică, realizată de artistul Gabriel Ghizdavu, panotată pe exteriorul clădirii, afișează trecătorilor interiorul expoziției de artă găzduite de Palatul de secol XIX, în încercarea de a găsi o soluție de a apropia arta interiorului de destinatarii ei – al căror acces în interior era până de curând interzis.


Adrian Ghenie, in prima licitatie de arta contemporana a anului


136 de lucrări vândute la marile case de licitații din întreaga lume, 9 milioane de dolari pentru cea mai scumpă operă de artă, un total de 88 de milioane de dolari vânzări în licitații și locul 44 în Top 1.000 artiști contemporani internaționali – sunt rezultatele înregistrate de artistul român Adrian Ghenie, în ultimele 2 decenii, potrivit unui raport realizat de Artprice.

Creațiile contemporane semnate de Adrian Ghenie ating cote înalte, la nivel internațional, însă nici piața românească de artă nu face excepție, plasându-l în topul artiștilor contemporani cu recorduri în fiecare sezon. Doar anul trecut, au fost vândute prin licitațiile organizate de Artmark 6 lucrări semnate de Adrian Ghenie, din care 5 realizate în perioada sa românească de creație (actualmente artistul locuind și creând la Berlin).

În prima Licitație de Artă Postmodernă și Contemporană, din 18 februarie, artistul Adrian Ghenie este prezent, în mod excepțional, cu 2 opere de artă de mari dimensiuni. „Nova”, purtând numele exploziei stelei care devine mai strălucitoare, pentru ca apoi să revină la forma inițială, ne înfățișează un univers în dezintegrare și renaștere totodată; lucrarea, realizată în 2005, are un preț de pornire de 50.000 euro. Cea de-a doua lucrare semnată Ghenie, „Untitled”, aparține unui ciclu din anii 2000, expus inițial la Centrul Cultural Sindan din Cluj, ce propunea, prin ansamblul lucrărilor componente, o mitologie personală, pornind de la încărcătura semantică a unor obiecte-cheie, precum îngerul, scoica, roaba și simboluri ale timpului. Lucrarea are un preț de pornire de 40.000 de euro.

Operele lui Adrian Ghenie, alături de alte aproximativ 200 de creații semnate de valoroși artiști români cu cotă internațională – Brâncuși, Cădere, Brauner, Baba, Perahim, pot fi vizionate, în regim gratuit, la Palatul Cesianu-Racoviță, până în ziua licitației, peste o săptămână, joi 18 februarie. Pentru a participa la licitațiile organizate de Casa de Licitații A10 by Artmark este necesar crearea unui cont pe www.artmark.ro, care permite plasarea de oferte ori licitarea live, dar de la distanță, pe platforma Artmark LIVE.


Achizitie de arta la MNAC: 2.600 de lucrari validate, pentru aproape 48 milioane de lei


Dosarele a 443 de artişti, care au oferit spre cumpărare un număr de 2.600 de lucrări, cu o valoare totală de 47.822.000 lei, au fost validate de Comisia tehnică în cadrul procedurii de achiziţii opere de artă MNAC 2020.

Potrivit Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), depunerea dosarelor în cadrul sesiunii de achiziţii lucrări de artă pentru colecţia MNAC s-a încheiat, conform regulamentului, pe 30 septembrie, la ora 17,00.

„Acest bilanţ de parcurs demonstrează încă o dată atât efervescenţa scenei artistice din România, cât şi necesitatea sprijinirii acesteia în mod constant cu stimulente diverse, între care achiziţiile de lucrări sunt doar una dintre posibilele formule. (…) În continuare, activităţile juriului şi ale Comisiei de negociere se vor desfăşura conform calendarului, până la comunicarea publică a listei lucrărilor achiziţionate”, se arată într-un comunicat postat pe pagina de Facebook a MNAC.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană anunţa în august lansarea primei proceduri de achiziţii publice de artă contemporană din ultimii 12 ani, aceasta urmând să aibă loc în urma suplimentării cu 2.000.000 de lei de către Guvern a bugetului instituţiei muzeale.

Procedura urma a se derula în două faze distincte: selecţia competitivă, urmată de negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare (procedură distinctă de atribuire) cu fiecare dintre câştigătorii selecţionaţi de juriu.

Juriul, alcătuit conform principiilor deontologice ICOM, este format din 11 membri titulari şi doi supleanţi, iar în structura sa se regăsesc reprezentanţi ai Consiliului Ştiinţific al MNAC, ai universităţilor de profil din Bucureşti şi din ţară, ai sectorului independent, precum şi specialişti desemnaţi de către Uniunea Artiştilor Plastici.


Targul de arta contemporana Art Basel, editia 2020, a fost anulat


Grupul elveţian MCH a anulat ediţia din 2020 a Art Basel, marele târg de artă contemporană care se desfăşoară anual în oraşul cu acelaşi nume din Elveţia, ceea ce a condus la scăderea acţiunilor sale la bursa din această ţară, comenteaza presa internationala.

Târgul din Elveţia, care se organizează de obicei în luna iunie, a fost amânat iniţial până în septembrie din cauza pandemiei. Totuşi, pe fondul pericolelor sanitare, a riscurilor financiare pentru expozanţi, a restricţiilor de călătorie precum şi a incertitudinilor privind autorizaţiile pentru organizarea evenimentelor majore, grupul elveţian a decis să anuleze această ediţie.

„Decizia de a anula Art Basel a fost luată după consultări ample cu numeroase galerii (expozanţi) la Art Basel, colecţionari şi parteneri, precum şi experţi externi”, a indicat MCH Group într-un comunicat publicat sâmbătă. Ca urmare, acţiunile grupului MCH, care au pierdut deja 41% din valoare la începutul lunii ianuarie, au scăzut cu 3,35% la 15,85 franci elveţieni, luni, cu puţin înainte de ora 8:00 GMT.

Basel este leagănul istoric al acestui târg de artă contemporană, foarte popular în rândul colecţionarilor. Datorită succesului tot mai mare de care se bucură evenimentul, organizatorii târgului organizează o ediţie suplimentară în fiecare an, la Miami, începând din 2002, şi la Hong Kong, din 2013.

Din cauza pandemiei, evenimentul a fost anulat şi la Hong Kong, unde ar fi trebuit să aibă loc la jumătatea lunii martie, însă organizatorii l-au menţinut până la această oră pe cel de la Miami, programat să aibă loc la începutul lunii decembrie.

Cu ocazia târgului de la Basel, în fiecare an are loc un adevărat show de aeronave private deasupra aeroportului Basel-Mulhouse-Freiburg, pe care colecţionarii bogaţi aterizează pentru a fi prezenţi la această manifestare ce reuneşte cele mai mari galerii de artă din lume.

Ediţia din 2021 urmează să se desfăşoare în perioada 17 – 20 iunie, două zile fiind rezervate colecţionarilor, în avanpremieră, pe 15 şi 16 iunie.


Proiectul international de arta contemporana „Art on the Stream”


MUSEUM ULM, Muzeul de Artă din orașul Ulm, Germania, va găzdui între 5 iulie și 6 septembrie 2020 prima expoziție care face parte din proiectul internațional itinerant de artă contemporană intitulat „Art on the Stream”. Proiect coordonat de către managerul cultural Márton Méhes, Viena și Swantje Volkmann „Kulturreferentin” al regiunii Dunării de la Muzeul Șvabilor Dunării din Ulm.

Scopul proiectului este de a prezenta diferitele direcții din arta contemporană din țările Dunării. Artiștii și curatorii se vor întâlni în mod repetat, vor face schimb de idei și vor forma legături în cadrul simpozioanelor și mai ales în cadrul celor două capitale europene ale culturii Novi Sad 2021 și Timișoara 2021.
Pe lângă întrebările referitoare la pozițiile artistice actuale din țările Dunării, accentul va fi pus pe tensiunea dintre poziția generală cosmopolită a artiștilor și legăturile naționale existente. Proiectul evită în mod deliberat mistificarea, exotizarea sau clișeele. Expoziția va arăta identități și diferențe și va oferi astfel o perspectivă deschisă și variată asupra pozițiilor artistice din toate generațiile și formele de artă.
Astfel cei 8 curatori invitați din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria au inclus în expoziție cel puțin două grupuri de artiști din fiecare generație: Generația 50 +/- și 30 +/-.

Curatori invitați sunt: Franziska Degendorfer (Germania), Olivia Jacques (Austria), Nikolas Bernáth (Slovacia), Péter Somody (Ungaria), Vladimir Frelih (Croația), Andrea Palašti (Serbia), Sorin Scurtulescu (România), Bozhidar Boyadzhiev (Bulgaria).

Artiști participanți sunt: Birgit Brandis (DE), Jörg Baier(DE), Corinne Chotycky (DE), Bettina Kattinger (AT), Brigida Zuberi (AT), Berenice Pahl (AT), Helena Eribenne (AT), Aloe Corry (AT), Rudolf Sikora (SK), Oto Hudec (SK), Flóra Pertics (HU), Sándor Imreh (HU), Péter Somody (HU), Ana Petrović (HR), Vladimir Frelih (HR), Adrienn Újházi (RS), Nikola Džafo (RS), Constantin Flondor (RO), Ciprian Bodea (RO), Cosmin Frunteș (RO), Andrei Rosetti (RO), Sorin Scurtulescu (RO), Silvia Gancheva (BG), Yulian Stankulov (BG).

Sorin Scurtulescu este curatorul care va reprezenta România în cadrul proiectului „Art on the Stream”.
Conceptul curatorial este intitulat „Laborator 1966-2021, 111/SIGMA/PROLOG/NOIMA”.
Lucrările selectate aparțin lui Constantin Flondor și grupului NOIMA.
Catalogul proiectului va conține pe lângă textul curatorului și un text scris de către un scriitor din țara reprezentată. Astfel pentru acest material scriitorul român Robert Șerban a creat un poem intitulat „Monstrul de apă”.
Laborator 1966-2021, reprezintă peste 50 de ani de ștafetă în arta din România, între 1966 și până în prezent. Alegerea fiind legată de conexiunea artistului Constantin Flondor cu toate aceste grupări. Constantin Flondor este membru co-fondator al grupurilor 111, SIGMA și PROLOG dar de asemenea a colaborat și cu grupul NOIMA în diverse proiecte.
Astăzi, Flondor este unul dintre cei mai influenți pictori internaționali și artiști experimentali iar aceste grupuri reprezintă un reper internațional aducând un aer continuu de cercetare și experimentare. A doua lucrare denumită Language Paths, 2016-2019, este realizată de grupul NOIMA și este o cercetare tipică a limbajului picturii formată din 4 pânze diferite realizate de: Ciprian Bodea, Cosmin Frunteș, Andrei Rosetti și Sorin Scurtulescu.

După prezentarea proiectului în Germania, expoziția va fi itinerată în celelalte țări ale Dunării: Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria. Turneul se va finaliza prin prezentarea lucrărilor în cele două Capitale Europene de Cultură, Timișoara și Novi Sad.

Proiectul este sponsorizat de Muzeul Ulm și susținut de următorii parteneri de cooperare:
Ministerul Științei, Cercetării și Artei din landul Baden-Württemberg (DE)
Fundația Baden-Württemberg (DE)
Biroul Dunării Ulm / Neu-Ulm (DE)
‘Kulturreferentin‘ for the Danube Region at the Museum of the Danube Swabians Ulm (DE)
University of Pécs, Faculty of Arts (HU)
University of Osijek, Academy of Music, Arts and Theatre (HR)
National Academy of Arts Sofia (BG)
European Capital of Culture – Novi Sad 2021 (RS)
European Capital of Culture – Timişoara 2021 (RO)


Doxa – Sounds from Society, expozitie de arta contemporana in Noua Galerie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia


doxa-sounds-from-society

Miercuri, 6 decembrie 2017, începând cu orele 18.00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, va fi inaugurată expoziția „Doxa – Sounds from Society”.

“Suntem noi proprii autori ai opiniilor și judecăților noastre?

În ce măsură mediul înconjurător ne influențează ideile?

Este posibilă o poziție de neutralitate?”

Acestea sunt întrebările pe care expoziția Doxa – Sounds from Society le generează, prima expoziție curatoriată deNian-Shan Chan, Thomas Marsan, Silvia Meschino și Giulia Morichi Python, studenți ai masteratului în Practici Curatoriale al IED, care reunește operele artiștilor aflați în rezidență la Fundația Bevilacqua La Masa:Oscar Isaias Contreras Rojas, Chiara Enzo, Giulia Gentilcore, Yiming He, Matilde Sambo.

Expoziția are în vedere punerea în armonie a două personalități de marcă din istoria României şi a Italiei, respectiv Regina Maria şi contesa Felicita Bevilacqua La Masa, care au reprezentat modele prin excelență pentru societatea epocii în care au trăit, prin atașamentul lor față țară, de cultură, de arte; ambele personaje au colecționat și au donat numeroase opere de artă, promovând tinere talente la nivel național şi internațional. Prin această expoziție se dorește revalorizarea conceptului de interculturalitate, în amintirea celor două personalități mai sus menționate, subliniind totodată legătura istorică şi culturală dintre Italia şi România, prin punerea în legătură a două instituții locale de mare însemnătate pentru orașul venețian: Fundația Bevilacqua La Masa şi IRCCU Veneţia.

Provenind din comunități în care conceptul de common sense s-a dezvoltat în mod eterogen și prin utilizarea de cercetări și tehnici diferite, artiștii au exprimat poziții foarte similare în perceperea acestuia.

Chiara Enzo prezintă o serie de picturi de mici dimensiuni și sondează raportul pe care îl are corpul uman față de mediul înconjurător, întrucât reprezintă granița dintre intimitate și lumea exterioară.

Opera Giuliei Gentilcore suprapune imagini și simboluri, creând un parcurs psihologic care umple prăpastia introspectivă dintre personal și colectiv, prin fotografiile imprimate pe hârtie japoneză care sunt legate de amintirile propriei copilării. Dintr-o perspectivă diferită Yiming He și Matilde Sambo introduc o viziune ironică și satirică despre conceptul de doxa, folosindu-se de medii precum pictura și arta video, comentând stereotipurile culturale împărtășite cu ironie și cinism. Oscar Isaias Contreras Rojas abordează tematica iluziei. Seria sa de picturi de mari dimensiuni în ulei, prezintă forme colorate care, privite de aproape, tind să dispară, ca și cum ar fi supuse efectului unei lentile defocalizate, putând fi astfel interpretate după bunul plac.

Toate aceste poziții fragmentare sunt fațete ale aceleiași medalii, unde picturile, desenele, video-urile, fotografiile și instalațiile invită vizitatorii să reflecteze asupra modului în care supozițiile și clișeele sunt intrinsece comunității, și mai ales asupra faptului că nu conceptul de common sense trebuie schimbat, ci mai degrabă raportul nostru cu acesta, în speranța creării unei perspective critice.

Expoziția, organizată în cadrul colaborării dintre Institutul European de Design din Veneția cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, va putea fi vizitată până în data de 4 ianuarie 2018, de marți până duminică, între orele 10.00–18.00, în Noua Galerie din Cannaregio 2215 – 30121, Veneția. Intrarea este liberă.


Artisti romani premiati la cea de-a XI-a Bienala Internationala de Arta Contemporana de la Florenta


10-biennale_1

Peste 450 de artiști din întreaga lume si-au prezentat propriile lucrări într-una din cele mai importante vitrine ale artei contemporane internaționale, cea de-a XI-a ediție a Bienalei de la Florența – Expoziție internațională de artă contemporană, care s-a desfășurat în Pavilionul Spadolini din Fortezza da Basso din Florența. În acest mediu se încadrează și lucrările a zece artiști români prezenți la Florența.

Ediția intitulată «eARTh: creativitate și sustenabilitate», a acordat premii pentru următoarele categorii artistice: desen şi caligrafie, pictură, tehnică mixtă, sculptură, artă ceramică, arte textile, bijuterii de artă, fotografie, artă digitală, artă video, performance şi instalație.

În data de 15 octombrie 2017, juriul internațional, constituit din personalități marcante ale artelor şi culturii, a acordat Premiul «Lorenzo il Magnifico» câștigătorilor fiecărei din cele șase categorii. Cinci dintre artiștii români au fost premiați:

Maria Roxana Cioată, premiul I la categoria ceramică, care a participat cu lucrarea intitulată «Portret». Maria Cioată este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, este ceramistă, graficiană şi scenograf, a expus în ţară şi în străinătate (Bulgaria, Germania, Italia, Portugalia) în expoziții personale şi colective. Criticul de artă Mihai Plămădeală consideră că «rafinamentul operelor sale şi componenta-i experimentală, mereu asociată cu arderea, conduc la concluzia că în lucrările Mariei Roxana Cioată elementele lumii fac parte dintr-o țesătură în care legăturile invizibile sunt sugerate de asocierea corpurilor ceramice, adesea fretate cu sârmă sau plasă. Dincolo de efectele vizuale implicite, filtrarea şi dispersia luminii sau expansiunea vectorială a spaţiului fac parte din limbajul ei artistic».

Horia Manolache, Premiul al IV-lea pentru categoria fotoghrafie, a participat lucrările intitulate «Joel». Absolvent al «Academy of Art University» din San Francisco şi de Film Making în Romania, a fost distins cu numeroase premii internaţionale şi o menţiune la târgul «Perimeter of the world» din Rayko. Lucrările sale au apărut pe importante ziare şi reviste precum: «Rangefinder Magazine», «Forbes», «Life», «Forbes Up», «Lenscratch», «Fotorelevance», «Huffington post».

Alina Aldea, premiul al V-lea la categoria desen şi caligrafie, a participate cu seria de lucrări intitulate “Black”. Alina Aldea este o artistă care a expus în expoziții personale şi colective atât în ţară cât şi în străinătate (Italia, Japonia, Suedia).

Ruxandra Sibil Mermeze, premiul al V-lea la categoria textile, cu lucrarea intitulată “Coloana”. Născută în 1955 la Ploieşti este absolventă de textile la Institutul de Arte Vizuale «Nicolae Grigorescu» în 1987. Membru a Uniunii Artiștilor Plastici își desfășoară activitatea la București. În 1990 a câștigat premiul U.A.P. la categoria textile. A participat la peste 80 de expoziții în lume și a organizat opt expoziții personale la București, Riga, Estonia şi Geneva.

David Leon Olteanu, premiul al V-lea la categoria ceramică pentru lucrarea intitulată “Univers”. Angajat în exprimarea modularității în artă, artistul demonstrează o constantă atenție la repetarea formelor şi modulului, considerat ca unitate a instalației. Modularitatea este caracteristica intrinsecă a trupurilor care este și o modalitate pentru a percepe natura.

Participarea artiştilor români la cea de-a XI-a ediţie a Bienalei Internaţionale de la Florenţa s-a făcut şi cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Accademia di Romania din Roma şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, contribuind la consolidarea imaginii culturii române în Italia şi în general la nivel european, la promovarea înalt calitativă a valorilor culturale româneşti şi a operelor reprezentative ale artiştilor formaţi şi afirmaţi în ţara noastră.


Ghenie, de la Londra la Bucuresti


Ghenie, de la Londra la BucurestiCel mai aşteptat eveniment al sezonului –  Licitaţia de Toamnă – Top 100 mari maeştri ai artei româneşti – va aduce în prim-planul pieţei de artă un contemporan de acum celebru: Adrian Ghenie. Pictorul român a cucerit Londra pe 6 octombrie cu ocazia unei licitaţii organizate de celebra Casă Christie’s, o lucrare de-a sa fiind adjudecată pentru extraordinara sumă de 7,109,000 ₤.

Şansă unică pentru bucureşteni. Licitaţia de Toamnă va aduce în atenţia participanţilor opere unice ale unor artişti celebri, de la clasicul Nicolae Grigorescu până la cel mai performant pictor contemporan, Adrian Ghenie. Artmark invită toţi pasionaţii de artă, colecţionari ori simpli consumatori să ia parte la acest eveniment marţi, 25 octombrie 2016, ora 20:00, la Athénée Palace Hilton.

La numai 39 de ani, Adrian Ghenie e pe lista scurtă a celor mai mari case de licitaţii din lume, iar lucrările sale sunt achiziționate și expuse de cele mai mari si cunoscute muzee.Cel mai recent record înregistrat de opera lui Ghenie a avut loc cu câteva zile în urmă, ladata de 6 octombrie 2016, cu ocazia unei licitaţii londoneze,una dintre celedouălucrăriparticipante, “Nickelodeon”fiindadjudecată pentru 7,109,000 lire sterline.

Adrian Ghenie va fi prezent în Licitaţia de Toamnă a casei Artmark,dedicatăunui top al100 artiști români cel mai bine tranzacționați în piața românească ori în cea internațională, de la clasicii Grigorescu și Aman, la modernii Tonitza și Șirato, până la arta contemporană reprezentată de Țuculescu, Paul Neagu, Bernea ori Ghenie. O superbă lucrare semnată de Ghenie, din prima perioadă de maturitate stilistică a artistului, intitulată „Christ”, are o valoare estimativă conservatoare, adaptată stadiului de dezvoltare a pieţei româneşti de artă, fiind cuprinsă în intervalul12,000 – 18,000 €.

Alte nume celebre ale plasticii româneşti vor constitui surpriza adusă de către evenimentul Top 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti. Acesta va avea loc marţi, 25 octombrie 2016, ora 20:00, la Athénée Palace Hilton.