Tag Archives afaceri


Profilul omului de afaceri in 2019. Intre 40 si 45 de ani, studii superioare, casatorit



Peste 1,8 milioane de oameni au făcut afaceri, în acest an, în economia românească, cu peste 63.000 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut, arată un studiu realizat de Frames, prezentat cu ocazia Galei Premiilor Financial Intelligence, desfășurată pe 11 decembrie la Hotel Marriott din București. Cei mai mulți români angrenați în business sunt bărbați cu vârsta între 40-49 de ani, din București, cu studii superioare, interesați, în primul rând, de afacerile din comerț, construcții și activități profesionale, științifice și tehnice.

Datele statistice, prezentate în analiza companiei de consultanță Frames, arată un interes în creștere al românilor pentru afaceri, în ciuda provocărilor din economie. Dovadă că în primele 10 luni din acest an, pentru care Registrul Comerțului a furnizat datele finale, s-au înființat peste 116.000 de companii și PFA-uri, astfel că numărul total al business-urilor active a ajuns la cifra de 1.358.729.

Potrivit studiului, la finele lunii octombrie, în economia românească activau 979.773 firme și 378.956 PFA/II/IF.
În aceste business-uri erau implicate peste 415.000 de persoane în calitate de persoane fizice autorizate și membri ai intreprinderilor din zona IF/II, alături de alte 1.421.548 de persoane în calitate de acționari la societățile comerciale, cu 76.411 mai mulți decât în anul precedent.

Raportat la perioada similară din 2013, numărul acționarilor la firme a crescut cu 292.658, un semn că tot mai mulți români au decis să se implice în afaceri în acești ani.
”Într-un an în care România s-a aflat în fața unor multiple provocări, investitorii s-au adaptat realităților din economie și au investit în dezvoltarea unor business-uri în aproape toate domeniile de activitate, în prim-plan aflându-se, bineînțeles, cele asociate consumului, comerțul, transporturile și construcțiile. Chiar dacă din punct de vedere al numărului investitorilor, lucrurile arată bine, economia suferă încă de lipsă de finanțare, o dovadă fiind și faptul cele mai multe firme nou înființate în 2019 sunt SRL-uri, peste 81.690, urmate de PFA-uri, cu 22.300”, arată analiza Frames.

CINE SUNT ACȚIONARII FIRMELOR DIN ROMÂNIA
Din totalul de 1,8 milioane de oameni de afaceri implicați în business-ul românesc în 2019, cei mai mulți sunt acționari la companii active, peste 1,4 milioane. 62,52% dintre ei sunt bărbați (888.792), iar 532.756 (37,48%) sunt femei.
Numărul doamnelor implicate în business a crescut cu 31.005 în primele 10 luni din 2019 față de anul trecut. Și bărbații implicați în acționariatul firmelor sunt mai mulți, cu 45.406, în ton cu dinamica mediului economic.
,,Statisticile arată că, în ultimii 10 ani, femeile au devenit o prezență tot mai activă în mediul de business, dovadă că, față de anul de referință 2013, în acest an avem cu peste 124.677 mai multe doamne în poziția de acționari la companiile active, prezența lor fiind semnificativă în zona business-urilor creative și a celor care dezvoltării servicii de sănătate, educație și asistență socială”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
,,Dincolo de preponderența bărbaților în materie de business, există județe în România unde, din punct de vedere procentual, femeile înregistrează o prezență semnificativă, de peste 40% în Tulcea, Galați, Dolj, Hunedoara, Brăila și Tulcea, în condițiile în care media la nivel național este de 37,4%”, se mai arată în analiză.

BUSINESS-UL, REZERVAT CELOR CU EXPERIENȚĂ DE VIAȚĂ
Afacerile din economia românească sunt controlate, în marea lor majoritate, de oameni de afaceri cu experiență de viață. Statisticile arată că cei mai mulți acționari au vârsta între 40-49 de ani (409.786 – 28,8%), urmați de cei între 30-39 ani – 375.326 (26,4%), cei de 50-59 ani – 275.907 (19,41%) și de cei peste 60 de ani – 236.566 (16,64%).
În ciuda exemplelor tot mai numeroase de start-up-uri creative, de business-uri create de tineri, statistica arată că, din păcate, numărul tinerilor de până în 29 de ani prezenți în afaceri în calitate de acționari este în continuă scădere.
Față de anul 2013, în acest an sunt cu peste 6500 de tineri mai puțini prezenți în business. Tinerii de până în 29 de ani au ajuns să reprezinte 8,72% din totalul acționarilor ((123.963 persoane), cu aproape 4 procente sub nivelul din 2013.
,,Motivele pentru care tinerii întârzie să reprezinte un contingent important în mediul de afaceri țin, cel mai probabil, de lipsa banilor. Cum băncile întârzie să ofere credite de investiții, mai ales antreprenorilor aflați la început de drum, cel mai probabil mare parte din tineret a preferat să își găsească un loc de muncă, ca angajat, mai ales că economia duce oferă o multitudine de joburi pe salarii mai mari decât în urmă cu 5-6 ani’’, afirmă analiștii de la Frames.

Relevant, în acest context, este exemplul Capitalei, unde numărul acționarilor tineri a scăzut cu peste 8500 față de anul
2013 (31.552).
Pe de altă parte, mulți dintre tinerii care în 2013 intrau în afaceri acum se află în zona de vârstă 30-39 ani, care cunoaște o dinamică în creștere față de anii trecut.
Dincolo de situația din Capitală (23.037), cei mai mulți tineri implicați în afaceri sunt din Cluj (7539), Ilfov (5890), Timiș (5681),Constanța (4990) și Iași (4572).
La polul opus, cei mai mulți oameni de afaceri în vârstă de peste 60 de ani se află în București (53.787), Cluj (10.989), Timiș (10.623) și Constanța (9909).

În ceea ce privește studiile, potrivit analizei Frames, peste 52% dintre oamenii de afaceri prezenți în busines în 2019 au studii superioare, 36% au studii medii, iar 12% nu și-au declarat nivelul educațional.
În ceea ce privește starea civilă, 64% sunt căsătoriți, în scădere cu 9% față de situația din 2018, 21% sunt singuri/divorțați/văduvi etc., iar 15% nu și-au declarat situația.

COMERȚUL, ÎN PRIM-PLAN
Creșterea semnificativă a consumului, în 2019, stimulată de majorarea salariilor și a pensiilor, a creat un plus de interes pentru business-urile din sectorul comerțului.
La nivel de domenii de activitate, statistica Frames arată că bărbații sunt implicați, în principal, în construcții (87% din totalul acționarilor), transport (74%), comerț (63%), producţie (61%) şi comerţ (57,7%), în timp ce femeile sunt cel mai adesea prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (77,3%), serviciile (62,9%), activităţile administrative (54,7%) şi cele cultural-educative (49,9%).

CELE MAI CĂUTATE BUSINESS-URI ÎN 2019
Analiza Frames arată, totodată, că cele mai atractive domenii de investiții, judecând după numărul de firme nou înființate în 2019, sunt cele din comerțul și service-urile auto (25.976 firme), in creștere cu 17% față de anul trecut, construcții (12.841), cu un plus de 25%, activitățile profesionale, științifice și tehnice (10.888), industria prelucrătoare (9680) și transport și depozitare (9352).
De remarcat scăderea cu peste 50% a numărului firmelor din agricultura, silvicultura și pescuitul (7947 firme).
”Consumul este principalul motor al economiei, iar dinamica business-ului reflect acest lucru. Serviciile vin, de asemenea, puternic din urmă, la fel ca și construcțiile unde, urmare a creșterii cererii, interesul pentru dezvoltarea de unități locative, în principal, a crescut semnificativ. Surprinde agricultura, un domeniu în care apetitul de investiții a scăzut în 2019, pe fondul creșterii costurilor operaționale și a concurenței acerbe venită din zona importurilor”, afirmă analiștii de la Frames.

ROMÂNIA, ENCLAVIZATĂ ECONOMIC

Datele statistice din primele 10 luni din 2019 vin să confirme un fenomen economic care s-a extins semnificativ în ultimii ani – enclavizarea business-ului în jurul marilor orașe.
”Dezvoltarea economică a României tinde spre extreme, din punct de vedere regional. Avem câteva orașe mari care acumulează mare parte din investiții și avem tot mai multe zone părăsite de investitori, în ciuda costurilor operaționale net inferioare. Lipsa infrastructurii și migrația forței de muncă către marile orașe au făcut ca județe precum Botoșani, Vaslui, Tulcea, Covasna, Harghita, Olt, Teleorman, Mehedinți etc. să înregistreze un recul semnificativ din punct de vedere economic, reliefat, dincolo de business, în nivelul de trai al locuitorilor”,afirmă analiștii.

Statistica Frames arată, astfel, că din punct de vedere al reprezentării geografice, cei mai mulți acționari din business-ul românesc sunt în București (324.831), urmați de cei din județele Cluj (79.156), Timiș (65.970), Ilfov (63.154), Constanța (57.623), Bihor (48.166) și Brașov (46.945). La polul opus se află județele Călărași (11.633), Tulcea (10.920), Ialomița (9935), Covasna (9419) și Mehedinți (9168).

Analiza Frames a fost realizată în luna noiembrie 2019, pe baza datelor oficiale comunicate de companii la Oficiul Național al Registrului Comerțului și datelor proprii, la nivelul primelor 10 luni din 2019. Statistica exclude datele privind firmele aflate în insolvență, faliment, radiate, dizolvate, aflate în process de lichidare sau reorganizare judiciară.


Tu cu cine faci afaceri în 2018? Cele mai riscante domenii din economie


Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos i cu un gust fad. Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de șstatisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole. Keysfin a realizat o radiografie a economiei, privită din prisma riscului de business, iar concluziile sunt alarmante.Există în România lui 2018 un om de afaceri care are face ,business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă. Şi nu este singurul care se poate ,,lăuda” cu această performanţă. În topul realizat de KeysFin mai sunt alţi 9 oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă.Unii le spun rechini, alţii gropari, asta pentru că mulţi dintre ei sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme.

Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Atunci când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi.Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi chiar risc de faliment. Asta pentru că peste80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate, astfel că nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii.Potrivit unui studiu realizat de Keysfin ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) deţinute de acţionari care au avut minim 2 companii în această situaţie între 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507).

„Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depinde foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin. La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

„Statistică trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, spun analiştii KeysFin.

CU CINE SĂ NU FACI AFACERI

Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6900 de acţionari.Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

CREDITUL FURNIZOR ŞI FACTURILE NEACHITATE LA TIMP

Potrivit analiştilor de la Keysfin, printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. Înlipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”,au explicat experţii KeyFin.Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei) Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).“Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.Potrivit European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).

CUM EVIŢI RISCUL DIN AFACERI

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să seinformeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.


Cea mai mare tranzactie din IT-ul romanesc s-a semnat pe 1 decembrie, la 4 dimineata


tranzactie it

Vitruvian, un fond de investiţii cu active de peste 5 miliarde de euro, a plătit aproximativ 180 millioane de dolari pentru 30% din companie.

Afacerea Bitdefender, controlată de familia de antreprenori Florin şi Măriuca Talpeş, care a ajuns în 16 ani cea mai ma­re companie de soft românească şi un ju­cător cheie pe piaţa globală de so­luţii de securitate cibernetică, a fost eva­lua­tă la 600 mil. dolari odată cu tran­zacţia prin care fondul Axxess Capital a vândut un pachet de aproximativ 30% din acţiuni către Vitruvian Partners, un fond de investiţii cu sediul central în Lon­dra şi cu active de peste 5 mld. euro. Aceasta este cea mai mare tranzacţie cu o companie de IT din România şi una din­tre cele mai mari realizate de o com­panie antreprenorială locală, potrivit Money, care citeaza ZF.ro

Axxess Capital, fond administrat de ro­mâ­nul Horia Manda, a făcut pri­ma achiziţie în Bitdefender acum 10 ani – 7% din acţiuni pen­tru 7 mil. dolari, partici­paţie care a crescut discret de-a lungul anilor, până la mai mult de 30%. Axxess i-a angajat în februarie pentru tran­zacţie pe bancherii de la Deutsche Bank.

Tranzacţia dintre Vitruvian şi Axxess oferă în fine un „preţ real“ pentru Bitdefender, a comentat pentru ZF Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender. „Evaluarea la peste 600 de milioane de dolari, o valoare de piaţă rezultată în urma unei tranzacţii, nu mai este o estimare, nu mai este o părere. E un preţ real“, a spus el.

Acţiunile familei Talpeş la Bitde­fender, una dintre puţi­nel­e afaceri antreprenoriale din in­dustria locală de 4 mi­liarde de euro de soft şi servicii de IT care a ie­şit la export cu produse pro­prii, au şi ele după aceas­­tă tran­zac­ţie o valoare de piaţă actua­lizată: 360 de milioane de dolari.

Bitdefender, care are la ni­vel global peste 500 de mi­lioa­ne de utilizatori şi care con­curează cu giganţi precum Nor­ton sau Kapersky, are veni­turi anuale de aproximativ 150 mil. euro şi un profit operaţional de 25-30 mil. euro, potrivit datelor ZF.

Compania, care nu oferă date pri­vind veniturile globale, estimea­ză un avans de 30% al încasărilor în raport cu 2016.

Continuarea pe ZFCorporate


Cel mai bogat om din Africa vrea sa investeasca in Europa si Statele Unite


aliko dangote

Cel mai bogat om din Africa, nigerianul Aliko Dangote, intenţionează să investească între 20 şi 50 de miliarde de dolari în Europa şi Statele Unite până în 2025, în domenii precum energie regenerabilă şi industrie petrochimică, potrivit Bloomberg.

Magnatul în vârstă de 60 de ani vrea să îşi mute afacerile în Statele Unite şi Europa pentru prima dată în 2020 după ce finalizează proiectele de agricultură în valoare de 5 miliarde de dolari şi rafinăria în valoare de 11 miliarde de dolari din ţara natală, a declarat Dangote într-un interviu, scrie Mediafax.ro.

„Începând din 2020, 60% din viitoarele investiţii vor fi în afara Africii”, a spus Dangote, a cărui avere ajunge la 11,6 miliarde de dolari, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg.

Dangote şi-a extins afacerile, atât din punct de vedere geografic, cât şi în ceea ce priveşte noile industrii. Miliardarul a extins compania producătoare de ciment, Dangote Cement, care reprezintă aproape 80% din averea sa, în nouă ţări din Africa, pe lângă Nigeria. În 2015 a început să construiască o rafinărie cu capacitatea de 650.000 de barili pe zi lângă Lagos, principalul punct comercial al Nigeriei şi construieşte conducte de gaz către oraş din regiunea de petrol a Nigeriei împreună cu firmele Carlyle Group şi Blackstone Group.


BMW Group exploreaza industria IT din Romania


bmw

Industia IT este o direcţie tot mai importantă pentru industria auto în general şi în special pentru BMW Group, o companie cu o tradiţie a inovaţiei şi pentru care digitalizarea joacă un rol tot mai important.

În acest sens, oficiali ai BMW Group au vizitat România pentru a explora noi posiblităţi în industria software, pentru a găsi noi parteneri şi furnizori. Este un proiect care a fost iniţiat în toamna anului trecut, o dată cu vizita la BMW Group a Prim Ministrului de atunci, Dacian Cioloş, şi continuă şi acum, cu susţinerea Guvernului României, a Prim Ministrului, Sorin Grindeanu, a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat si a InvestRomania, potrivit unui comunicat al companiei.

După un proces de selecţie, reprezentanţi BMW Group s-au întâlnit joi la Bucureşti cu câteva zeci de companii româneşti din industria IT, având primele discuţii în vederea identificării unor potenţiale oportunităţi de colaborare.

După ce în 2007 era prezentată strategia care avea să definească o decadă de dezvoltare a companiei, inclusiv lansarea brand-ului BMW i sau a programului BMW Efficient Dynamics, compania a aliniat noua strategie la realităţiile actuale. Lansată în martie 2016, noua strategie pe termen mediu şi lung, Strategy NUMBER ONE > Next, are digitalizarea în prim plan şi este construită pe baza conceptului A.C.E.S – Autonomous, Connected, Electrified and Shared.

Pentru aceasta BMW Group a dezvoltat o serie de parteneriate strategice importante care să susţină dezvoltarea de tehnologii noi, precum cea a condusului autonom. Astfel, în parteneriat cu Daimler AG şi Audi AG, BMW Group a achiziţionat compania Here Maps, pentru a susţine dezvoltarea de hărţi HD, de calitate foarte bună. Colaborarea cu Mobileye, care vine cu cea mai bună experienţă în dezvoltarea senzorilor pentru automobil, Intel, care asigură tehnologie de procesare de înaltă putere, BMW Group a pus bazele unei platforme deschise pentru condusul autonom şi va susţine lansarea în 2021 a BMW i Next, primul model de serie al mărcii care oferă aceste funcţii.

Tot pentru a susţine dezvoltarea condusului autonom, BMW Group a anunţat în decembrie 2016 deschiderea unui centru de competenţe lângă München. În prezent, BMW Group are aproape 600 de angajaţi în acest domeniu. Majoritatea este reprezentată de dezvoltatori de software – iar numărul acestora este în creştere.

În afară de serviciile pe care le dezvoltă pe cont propriu, BMW Group investeşte şi într-o serie de afaceri start-up promiţătoare şi furnizori de servicii prin intermediul BMW i Ventures. Această entitate permite concernului să identifice şi să răspundă rapid la tendinţele mobilităţii din toată lumea, un avantaj crucial, având în vedere ritmul mai rapid al ciclurilor de dezvoltare din industria IT în comparaţie cu lumea auto.


Tara care ii atrage cel mai mult pe milionari


milionar
Desi Statele Unite şi Marea Britanie au atras în mod tradiţional un important număr de rezidenţi cu situaţie financiară foarte bună, se estimează că 11.000 de milionari s-au mutat în Australia în anul 2016, o tara plina de farmec, de unde se poate ajunge mai repede in India sau China.

Potrivit unui nou raport al firmei de cercetare New World Wealth, migranţii milionari sunt atraşi de modul de viaţă lejer, dar şi de sistemul de sănătate bine cotat al ţării, considerat ca fiind într-o formă mai bună ca cel din state precum SUA sau Marea Britanie.

De asemenea, Australia este văzută ca o ţară sigură în care poţi creşte copiii în cele mai bune condiţii, iar din punct de vedere geografic este izolată de conflictele din Orientul Mijlociu sau de criza refugiaţilor din Europa.

Potrivit aceluiaşi studiu, Statele Unite şi Marea Britanie au atras în mod tradiţional un important număr de rezidenţi cu situaţie financiară foarte bună, însă farmecul Australiei a căpătat amploare în ultima perioadă, mai ales în ceea ce priveşte India sau China.

Raportul celor de la New World Wealth spune că migranţii milionari sunt atraşi de modul de viaţă lejer, dar şi de sistemul de sănătate bine cotat al ţării, considerat ca fiind într-o formă mai bună ca cel din state precum SUA sau Marea Britanie, scrie Mediafax.ro.

De asemenea, Australia este văzută ca o ţară sigură în care poţi creşte copiii în cele mai bune condiţii, iar din punct de vedere geografic este izolată de conflictele din Orientul Mijlociu sau de criza refugiaţilor din Europa.

Un rol major este jucat şi de considerentul afacerilor: Australia este un punct de plecare pentru a face afaceri în ţări emergente Asiei, precum China, Coreea de Sud, Singapore sau India, susţin cercetătorii.

SUA sunt în continuare considerate o destinaţie dorită, primind 10.000 de milionari străini anul trecut. Şi Canada a primit în jur de 8.000 de milionari. Chinezii bogaţi s-au mutat în Vancouver, iar europenii s-au îndreptat spre Toronto sau Montreal.

Pe de alta parte, Franţa se confruntă cu un exod de familii bogate. În total, ţara a experimentat plecarea a 60.000 de milionari din 2000, din care 12.000 anul trecut, pe fondul tensiunilor religioase, al economiei lente şi atacurilor teroriste.

Migraţia milionarilor este îngrijorătoare deoarece cei bogaţi ”iau cu ei sume colosale, ceea ce constituie un impact negativ asupra monedei locale, a pieţei bursiere locale şi a pieţei imobiliare locale”.